Lovitură după lovitură pentru Franța! Protestele escaladează, iar criza datoriilor se adâncește

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Franța se confruntă cu o nouă presiune socială, în timp ce Guvernul încearcă să răspundă protestelor elevilor care au intrat în a doua săptămână. Mii de liceeni, profesori și părinți au ieșit marți în stradă în mai multe orașe din țară, iar sute de unități de învățământ au fost blocate.

Executivul de la Paris promite măsuri pentru problemele reclamate de protestatari, însă planurile vin într-un moment extrem de dificil pentru finanțele publice franceze. Țara are o datorie uriașă, iar costurile de împrumut au crescut puternic.

Proteste în toată Franța

Marșurile de marți au reprezentat cea mai amplă zi de mobilizare de la începutul protestelor. În orașe precum Marsilia și Nantes, manifestanții au scandat și au afișat mesaje critice la adresa sistemului de educație. La Toulouse, părinții au participat la protest ținându-se de braț în fruntea coloanei.

În alte zone, manifestațiile au degenerat. La Strasbourg, Lyon și Rennes au avut loc confruntări între protestatari și forțele de ordine. Poliția a folosit gaze lacrimogene, iar pe străzi au fost aprinse focuri și au fost aruncate obiecte.

Protestele au început în urmă cu aproximativ două săptămâni în zonele defavorizate din apropierea Parisului și s-au extins rapid în întreaga țară.

Elevii cer, printre altele, mai mulți profesori, condiții mai bune în școli, un program școlar mai puțin încărcat și materiale didactice adecvate.

Un adolescent și-a pierdut o mână în timpul confruntărilor

Tensiunile au atins un nivel dramatic luni, când un adolescent de 15 ani și-a pierdut mâna și o parte din antebraț în timpul unor ciocniri cu forțele de intervenție din nordul Franței.

Prefectul departamentului Pas-de-Calais, François-Xavier Lauch, a declarat că aproximativ 200-250 de protestatari au aruncat obiecte către polițiști, dar nu a oferit detalii despre circumstanțele exacte în care adolescentul a fost rănit.

Potrivit publicației regionale „La Voix du Nord”, băiatul ar fi ridicat o grenadă de dispersare folosită de forțele de ordine.

În paralel, autoritățile se confruntă cu o mobilizare masivă în școli. Uniunea Elevilor de Liceu susține că aproximativ 1.800 de licee au fost blocate sau urmau să fie închise marți. În unele localități s-a încercat trecerea temporară la cursuri online.

Guvernul și protestatarii se acuză reciproc

Ministrul Educației, Édouard Geffray, a recunoscut că revendicările elevilor sunt legitime, dar a condamnat violențele.

„Nicio cerere nu poate justifica astfel de acte”, a transmis ministrul, după ce protestele au fost însoțite inclusiv de incendii în cel puțin două școli.

De cealaltă parte, organizații sindicale și grupuri pentru drepturile omului au criticat intervenția poliției, acuzând folosirea unei forțe disproporționate împotriva unor manifestanți, inclusiv adolescenți foarte tineri.

Protestele au devenit și subiect de confruntare politică. Franța Nesupusă, partidul de extremă stângă condus de Jean-Luc Mélenchon, și-a exprimat sprijinul pentru revendicările elevilor. Formațiunea este acuzată de reprezentanți ai Guvernului și ai extremei drepte că ar încuraja violențele, acuzații respinse de partid.

Mii de persoane, arestate

Ministerul francez de Interne susține că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, majoritatea fiind minori.

Ministerul Justiției a anunțat, la rândul său, că peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, dintre care 1.483 sunt minori. Autoritățile nu au precizat însă în toate cazurile care sunt acuzațiile exacte.

Bilanțul confruntărilor include cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți răniți.

Premierul Sébastien Lecornu le-a cerut miniștrilor să pregătească soluții pentru principalele revendicări ale elevilor. Printre acestea se numără înlocuirea profesorilor absenți, modificarea programului școlar, care se poate întinde între orele 8:00 și 18:00, și acordarea unor pauze de prânz mai lungi.

Guvernul intenționează să analizeze și starea clădirilor școlare și necesarul de reparații. Primele propuneri ar trebui prezentate până la sfârșitul lunii octombrie.

Problema: de unde vin banii?

Promisiunile Guvernului apar însă într-un moment extrem de complicat pentru economia franceză.

Parisul încearcă să reducă deficitul bugetar și să calmeze piețele financiare, în condițiile în care datoria publică a crescut, iar economia are un ritm slab de dezvoltare.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a depășit recent 5%, atingând pentru scurt timp cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani. Creșterea costurilor de finanțare pune presiune suplimentară asupra bugetului și începe să afecteze inclusiv zona euro.

Ministrul Finanțelor, Roland Lescure, a declarat că, în acest moment, nu este necesară o intervenție a Băncii Centrale Europene.

Franța are o datorie de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari

Problemele financiare ale Franței sunt mult mai profunde decât efectele protestelor din educație.

Potrivit datelor citate de New York Times, datoria publică a țării se ridică la aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 119% din produsul intern brut.

În plus, Franța trebuie să suporte costuri tot mai mari pentru sistemele de sănătate și pensii, pe fondul îmbătrânirii populației. Cheltuielile militare au crescut, de asemenea, în contextul războiului din Ucraina și al schimbărilor privind implicarea Statelor Unite în securitatea europeană.

La toate acestea se adaugă presiunea prețurilor la energie și incertitudinea politică.

Lecornu trebuie să treacă și testul bugetului

Premierul Sébastien Lecornu propune creșterea anumitor taxe și înghețarea unor cheltuieli sociale, inclusiv pentru programe precum ajutoarele pentru locuințe și alocațiile familiale.

Adoptarea bugetului se anunță însă complicată și ar putea necesita negocieri politice de durată. Guvernul ar putea fi nevoit chiar să recurgă la instrumente constituționale speciale pentru a-și impune planul financiar.

În acest context, executivul francez trebuie să gestioneze simultan protestele din educație, presiunea socială, deficitul bugetar și neîncrederea investitorilor.

Criza financiară și nemulțumirile din stradă se suprapun astfel peste un peisaj politic tot mai tensionat, în care partidele de extremă dreaptă și extremă stângă încearcă să profite de nemulțumirea publică.