Lovitură pentru Dominic Fritz! Ce au scris judecătorii ÎCCJ în motivarea deciziei: „A acționat conștient și deliberat”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat de ce a respins recursul formulat de Dominic Fritz în dosarul privind conflictul de interese. În motivarea deciziei, judecătorii susțin că fostul primar al Timișoarei a semnat documentele referitoare la un proiect urbanistic „conștient și deliberat”, deși se afla într-o relație financiară cu persoana care putea beneficia de aprobarea acestuia.

Instanța supremă a menținut astfel hotărârea Curții de Apel Timișoara, care confirmase raportul Agenției Naționale de Integritate privind existența conflictului de interese. Potrivit ANI, în noiembrie 2020, Fritz a aprobat un referat referitor la un PUZ care a ajuns ulterior în atenția Consiliului Local. Documentația fusese realizată de o firmă asociată unui consilier local USR care îi împrumutase lui Fritz 25.000 de lei în timpul campaniei electorale.

Judecătorii: nu a fost o simplă formalitate

Unul dintre argumentele esențiale din motivarea ÎCCJ este legat de faptul că Fritz se afla la începutul mandatului și susținea că a preluat o procedură administrativă deja începută.

Instanța nu a considerat însă că acest aspect înlătură responsabilitatea sa. Judecătorii au remarcat că acesta cunoștea existența relației financiare cu persoana care putea beneficia de actul administrativ.

„Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului”, se arată în motivare.

Potrivit instanței, semnarea documentului nu a fost rezultatul unei erori sau al unei proceduri pur automate. Fritz ar fi explicat în timpul procesului că a făcut acest lucru pentru a asigura continuitatea procedurii, însă ÎCCJ consideră că tocmai această împrejurare indică existența unei decizii asumate.

„Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”, au stabilit judecătorii.

Împrumutul din campanie, un element important pentru instanță

ÎCCJ a acordat o importanță deosebită faptului că relația dintre Fritz și persoana care îl împrumutase nu era una comercială obișnuită.

Judecătorii au apreciat că împrumutul acordat pentru campania electorală reprezenta o relație financiară cu o componentă personală și politică importantă, în condițiile în care creditorul contribuise la finanțarea campaniei care i-a permis lui Fritz să ajungă în funcția de primar.

În motivare este menționat și faptul că persoana respectivă s-a abținut de la vot, invocând propriul conflict de interese. Pentru ÎCCJ, acest element confirma existența unui interes patrimonial relevant în cauză.

Faptul că nu a existat un prejudiciu nu a fost suficient

Un alt argument invocat de Dominic Fritz în timpul procesului a fost lipsa unui prejudiciu concret pentru municipalitate și absența unui folos material demonstrat.

ÎCCJ arată însă că, pentru existența conflictului de interese, nu este obligatoriu să fie demonstrată producerea efectivă a unui prejudiciu. Este suficient ca actul administrativ să fie susceptibil să creeze un avantaj patrimonial pentru persoana față de care alesul are o relație financiară.

„Este suficient ca, pe baza faptelor stabilite, actul să fie apt să procure un avantaj patrimonial persoanei față de care alesul are calitatea de debitor”, precizează instanța.

În cazul analizat, judecătorii consideră că aprobarea documentației urbanistice reprezenta etapa care finaliza procedura de proiectare și putea permite valorificarea economică a serviciilor prestate de proiectant.

„Atingerea adusă încrederii publice”, în centrul argumentației

Instanța supremă subliniază că regulile privind conflictul de interese urmăresc nu doar prevenirea unui prejudiciu financiar, ci și protejarea încrederii publice în imparțialitatea administrației.

Potrivit ÎCCJ, obligația de abținere există tocmai pentru ca autoritatea publică să nu poată fi percepută drept un instrument prin care sunt favorizate interese private.

În acest context, judecătorii au considerat că relația financiară dintre alesul local și beneficiarul indirect al actului administrativ era suficientă pentru a ridica problema imparțialității deciziei.

Interdicția de trei ani: „reală și severă”, dar limitată în timp

ÎCCJ a analizat și argumentele lui Dominic Fritz privind efectele interdicției de a ocupa o funcție publică timp de trei ani.

Instanța recunoaște explicit că impactul asupra carierei sale politice este unul „real și sever”. Judecătorii notează că măsura poate afecta participarea la mai multe cicluri electorale și poate avea consecințe asupra activității sale politice și asupra imaginii publice.

Totuși, ÎCCJ consideră că interdicția este limitată în timp și nu îi anulează dreptul la muncă.

„Interdicția este limitată în timp și nu îngrădește dreptul la muncă al recurentului”, se arată în motivare. Potrivit instanței, acesta poate desfășura activități profesionale în mediul privat sau poate ocupa anumite funcții publice care nu presupun depunerea declarațiilor de avere și de interese.

Cum a ajuns Dominic Fritz să își piardă mandatul

Decizia definitivă privind conflictul de interese a fost urmată de aplicarea modificărilor aduse legislației privind integritatea aleșilor. CCR a declarat constituțională prevederea potrivit căreia persoanele pentru care există o constatare definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care termenul de trei ani nu a expirat își pierd funcția sau mandatul în condițiile prevăzute de noua lege.

În cazul lui Dominic Fritz, miza a fost direct legată de mandatul de primar al Timișoarei și de interdicția de a ocupa o funcție publică în perioada stabilită de lege.

Motivarea ÎCCJ clarifică astfel raționamentul instanței: nu existența unui prejudiciu concret a fost decisivă, ci faptul că un ales local a participat la procedura administrativă în condițiile existenței unei relații financiare cu persoana care putea beneficia de rezultatul acesteia.