Uniunea Europeană analizează introducerea unor condiții mult mai stricte pentru țările care vor adera în următorii ani, inclusiv posibilitatea limitării temporare a unor drepturi esențiale de vot după intrarea în blocul comunitar.
Potrivit unui document comun elaborat de Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, liderii europeni discută noi mecanisme care să prevină apariția unor derapaje democratice în statele membre nou admise. Inițiativa vine într-un moment în care mai multe țări candidate, printre care Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru, încearcă să accelereze procesul de aderare la UE.
Propunerea este alimentată de experiențele dificile pe care Uniunea le-a avut în ultimii ani în relația cu unele state membre acuzate de încălcarea principiilor statului de drept. În acest context, marile puteri europene consideră că actualele instrumente de control sunt insuficiente și că viitoarele tratate de aderare ar trebui să conțină garanții suplimentare.
Aderarea la UE nu va mai însemna automat acces la toate drepturile de decizie
Printre măsurile analizate se află instituirea unui sistem permanent de monitorizare a respectării normelor democratice, dar și introducerea unei clauze speciale care să permită sancțiuni rapide în cazul unor regresii grave privind independența justiției, libertatea presei sau funcționarea instituțiilor democratice.
Cea mai controversată propunere vizează însă limitarea temporară a dreptului de vot al noilor membri în anumite domenii sensibile. Statele care susțin reforma consideră că, pentru o perioadă de tranziție, noii membri nu ar trebui să poată bloca decizii majore care necesită unanimitate la nivel european.
Printre domeniile vizate se numără extinderea Uniunii, politica externă și deciziile bugetare, zone în care un singur stat poate în prezent opri adoptarea unei hotărâri prin exercitarea dreptului de veto.
Noile state membre, sub supraveghere specială.
Discuțiile au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova. Autoritățile cipriote, care dețin președinția rotativă a Consiliului UE, au anunțat recent că pregătesc deschiderea oficială a primului pachet de negocieri cu cele două state, capitolele vizând în principal statul de drept și standardele democratice.
În același timp, sprijinul politic pentru aderarea Ucrainei rămâne puternic în mai multe capitale europene. Premierul Estoniei a reafirmat că locul Ucrainei este în Uniunea Europeană și a cerut accelerarea negocierilor de aderare, susținând totodată că perspectiva integrării în NATO trebuie menținută ca principală garanție de securitate pentru Kiev.
Dacă propunerile aflate acum în discuție vor fi adoptate, procesul de extindere al Uniunii Europene ar putea intra într-o nouă etapă, în care aderarea nu va mai însemna automat acces imediat la toate drepturile de decizie deținute de actualele state membre.