Ludovic Orban, reacție la comunicatul SRI: Strategia secretă pentru prezidențialele din 2030 și influențele „din pădure”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile, afirmă fostul premier Ludovic Orban.

Scena politică românească este zdruncinată de noi declarații tăioase făcute de fostul prim-ministru și consilier prezidențial Ludovic Orban. Acesta a lansat acuzații directe la adresa instituțiilor de securitate din România, susținând că influența acestora depășește cu mult cadrul legal și democratic.

Fostul premier denunță controlul exercitat de servicii de informații în democrație

În cadrul unei intervenții televizate la B1 TV, fostul premier a evidențiat problema structurii militarizate a sistemului de securitate din România, comparativ cu alte state europene. Conform afirmațiilor sale, implicarea acestor structuri este vizibilă în multiple sectoare ale societății:

„De 10 ani, de 20 de ani, eu am susţinut reforma serviciilor de informaţii din România. Avem cea mai mare densitate de ofiţeri de informaţii, avem cele mai multe instituţii care se ocupă de informaţii şi avem un sistem militarizat care e total necaracteristic democraţiilor din Europa. Nici măcar asta nu scrie în lege, că e obligatoriu ca directorul să fie civil, să nu fie ofiţer militar”

14:08, 22 Oct 2026

Politolog, despre mesajul „șocant” al SRI la adresa lui Orban: „Probabil că aburii șampaniei i-au pus să scrie un comunicat”

18:10, 15 Oct 2026

FOTO Ludovic Orban, acuzații la adresa președintelui și a PSD: „Luca Niculescu, un premier-marionetă”

Subliniind că „practic, serviciile de informaţii sunt complet scăpate de sub controlul societăţii civile”, Orban a detaliat domeniile în care consideră că aceste instituții își depășesc atribuțiile:

„Şi am avut nenumărate exemple de-a lungul timpului a interferenţei, de cele mai multe ori necaracteristică unui regim democratic, a serviciilor de informaţii, indiferent că e vorba de SRI, de SPP, de SIE, în zone în care practic nu ar avea ce să caute: în partide politice, în administraţie, în justiţie, în mediul privat, în firme private, în economie şi de asemenea şi în presă. Aşa cum funcţionează serviciile din România pot să pună în pericol democraţia”

Când a fost întrebat despre dovezile care susțin aceste afirmații, fostul lider politic a menționat exemple din trecut și practica sugestiilor venite din sfera de influență a serviciilor:

„Dacă aş fi avut dovezi, aş fi prezentat public. De la câmpul tactic din justiţie, din vremea generalului Dumbravă, până la popularea cu ofiţeri ai SRI a Direcţiei Generale Antifraudă. De la declaraţia lui Vîlceanu cum că alianţa din 2021, alianţa PNL-PSD impusă de Iohannis, a fost discutată într-o vilă de protocol a SRI. Nu numai SRI. M-am referit şi la SPP de-a lungul timpului, şi la SIE”

„Nu mai vorbesc de alții care inclusiv în presă și-au devoalat gradul și apartenența la un serviciu de informații. În general, se cam știu oamenii care sunt foarte receptivi la orice sugestie care vine din pădure, adică din zona SRI sau din alte zone”

Planul pentru prezidențialele din 2030 și alianța strategică cu PSD

Un alt punct central al declarațiilor lui Ludovic Orban vizează relația dintre președintele Nicușor Dan și Partidul Social Democrat. Fostul consilier susține că apropierea politică dintre aceștia ar fi facilitată de structurile de informații, având ca scop un nou mandat la Cotroceni.

„Eu am spus că este foarte greu de explicat de ce Nicuşor Dan, care a fost sprijinit de PNL şi de USR ca să ajungă preşedintele României, de partide de centru-dreapta, este orientat să aibă ca principal partener PSD-ul. PSD nu l-a sprijinit nici în turul doi, nu a dat declaraţie de sprijin, chiar în multe judeţe au tras mai degrabă pentru Simion decât pentru Nicuşor Dan. Planul lui Nicuşor este să obţin sprijinul PSD la alegerile prezidenţiale din 2030”

Explicația oferită de Orban pentru această alegere tactică pune accentul pe încrederea oferită de intermediari din umbră:

„Nicușor Dan nu cunoaște PSD-ul și nu poate să știe dacă PSD-ul își va respecta înțelegerea. Cel mai probabil, i s-a recomandat PSD-ul ca partener pentru că cei din serviciile de informații i-au dat asigurări că PSD-ul ar putea respecta o astfel de înțelegere. El nu avea de unde să obțină această încredere. Câtă încredere poți să ai în Grindeanu dacă bați palma? Se schimbă de la o oră la alta, astăzi spune una, mâine spune alta și oricum nu controlează partidul”

Originea disputei: Acuzațiile inițiale și replica Serviciului Român de Informații

Tensiunile au escaladat după ce Ludovic Orban, revocat de Nicușor Dan din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, a făcut declarații similare la televiziunea publică TVR, vizând conducerea SRI și SPP.

Atunci, el susținea că președintele acționează astfel:

„pentru că, probabil, serviciile i-au garantat că PSD va fi un partid de cursă lungă, care îşi va respecta înţelegerile cu Nicuşor”

Totodată, Orban l-a vizat direct pe conducătorul interimar al SRI:

„Da, necunoscutul domn Ionescu (de la SRI, n.r.) care conduce pe şestache, ilegal. E vina preşedintelui, dânsul conduce, că e militar, da”

Ca reacție, Serviciul Român de Informații a emis un comunicat de presă prin care a respins ferm aceste afirmații, calificându-le drept „nefondate”, „regretabile și iresponsabile”. SRI a transmis:

„Insuccesul ori succesul politic ale unor formațiuni politice ori persoane, din cauza ori datorită SRI, reprezintă o temă permanentă în retorica publică ce poate semnifica lipsă de asumare a deciziilor politice ori instituționale și a consecințelor acestora. Caracterul de repetabilitate în spațiul public a limbajului suburban la adresa Serviciului și a conducerii acestuia determină prezenta reacție”

Reprezentanții instituției au subliniat că serviciul „nu participă la înțelegeri politice și își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de Constituția României și de lege”, precizând cu privire la conducerea interimară:

„În ceea ce privește conducerea interimară a SRI, aceasta nu este nici secretă, nici în afara legii. Și în niciun caz «pe șestache». Identitatea persoanei care asigură interimatul este publică, iar legalitatea exercitării funcției nu este o chestiune de opinie, ci conformă cu legea”