Actualitate

Ludovic Orban, conferință de presă la Palatul Victoria – Live Video, Update

Publicat: 04 mai 2020

Update: Conferința de presă a început.

„Se împlinesc 6 luni de când a fost investit Guvernul pe care îl conduc, am ţinut să mă adresez dvs şi opiniei publice pentru a vă prezenta un scurt raport de activitate. De asemenea, de a vă prezenta pe scurt care sunt planurile Guvernului. Trebuie să vă spun că România nu a fost pregătită pentru a se confrunta cu acest pericol. Ştiţi că nu am avut stocuri de materiale, echipamente, medicamente. Structurile de sănătate publică, foarte multe spitale nu au fost rpegatite pentru a face faţă unei astfel de provocări. Am avut nevoie de o permanentă evoluţie în toate domeniile pentru a imbuantati răspunsul la provocarea crizei. Am avut o abrodare preventiva, Guvernul prin CNSSU a început bătălia cu COVID înainte de declararea stării de urgenţă şi anume 15 martie.

Am luat măsuri care au suscitat mutle critici, cum ar fi carantina, izolarea la domiciliu şi alte măsuri restrictive pe care le-am stabilit prin itnermediul CNSSU. Am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, a cursurilor şcolare. Primul caz de cetăţean roman diagnosticat pozitiv a fost în 26 februarie. Atunci în Spania erau doi cetăţeni diagnosticaţi pozitiv. Azi, în Spania sunt 247.112 cetăţeni pozitivi, iar în România peste 13.500 – o diferenţă uriaşă care arată că măsurile severe au produs efecte, dar şi comportamentul cetăţenilor a dus la o cădere drastică a răspândirii virusului în România. Ştiu că s-a comentat că avem cazuri puţine, nu sunt diagnosticări. Şi la aceste declaraţii fără fundament am răspuns că noi diagnosticam în funcţie de necesititati, în baza protocolului stabilit la nivelul OMS, promovat de CE, validat de MS.

Sunt mult indicatori care arată că a fost limitată răspândirea – nr persoanelor care se afla în secţiile ATI. Nu s-a depăşit în România nr de 260 de persoane la ATI. Alt indicator: nr de decese, în privinţa acestui nr, în timp ce în România sunt de ordinul sutelor, în Spania sunt zeci de mii de persoane care au decedat. A trebuit să luăm măsuri din mers, să perfecţionăm procedurile, să itnarim capacitatea instituţiilor implicate în bătălia cu COVID. Izbucnirea epidemiei ne-a prins fără stocuri, s-a făcut un efort uriaş, inclusiv politico-diplomatic pentru că cererea a explodat, ca să efectuăm contratele care trebuiau realizate. Am depăşit cu succes această criză care a existat în prima fază a epidemiei

Am ajuns în situaţia în care ne putem permite un gest de umanitate, precum susţinem R. Moldova, deja am realizat distribuţii în Italia şi Spania, tări foarte afectate. Capacitatea de testare: am pornit de la câteva laboratoare, cu capacitate de câteva sute de teste zilnic. Azi sunt puse în funcţiune 60 de centre de testare, iar capacitatea de testare azi e app de 11.000 de teste zilnice, sunt în curs de acreditare încă 17 centre. Obiectivul e să creştem capacitatea de testare la 15.000 de teste zilnic, nu testare rapidă, ci PCR.

Am apelat la toate soluţiile posibile. Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăţi managementul la nivelul spitalelor, am avut multe cazuri în care spitalele au devenit focare de ifnectie şi a trebuit să schimbăm managementul, apelând la management asigurat de medici miltiari. Deciziile au produs efecte, efecte favorabile în foarte multe spitale s-au pus lucrurile la punct. În ce priveşte DSP-urile, am urmărit constant să întărim capacitatea direcţiilor, am transferat cadre medicale, fie din şcoli, fie rezidenţi, pentru a întări capacitatea DSP-urilor.

De asemenea, am suplimentat nr de angajaţi la DSP şi la ambulanţe, cele de la nivel judeţean, cu 2000 de locuri. Toate acestea le-am făcut pe parcurs şi, pe măsură ce a crescut necesitatea, DSP s-au dezvoltat constant. Am luat măsuri care nu au fost populare, dar am interzis exportul echipamentelor, medicamentelor, dispozitivelor necesare în bătălia COVID. În ce priveşte tratamentul pentru COVID: am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare şi am făcut eforturi pentru a găsi mijloace de a achiziţiona tratamentele necesare. Punem la punct sistemul de donare de sânge de la pacienţii vindecaţi, donare de plasmă. Putem să spunem că lucrurile sunt foarte bună, nu avem lipsa în privinţa niciunuia dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID.

Necesitatea de a impune restricţii: Nu mi-am dorit să fiu în situaţia să impun restricţii pentru cetăţenii României. Orice interdicitie impusă a fost luată numai pentru a păzi sănătatea romanilor, pentru a reduce răspândirea virusului, pentru a salva vieţi. Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, a fost necesar. În ţările europene unde au fost luate măsuri din timp au existat efecte favorabile, unde s-au luat mai târziu, răspândirea nu a mai putut fi oprită, doar au întârziat nu limitat răspândirea cazurior. Sigur că aceste măsuri au caracter temporar, au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire şi ne propunem că după 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricţiile. Sigur, având la baza criteriul riscului epidemiologic.

Reducerea restricţiilor se face mai întâi pentru cele care prezintă cel mai mic risc epidemiologic. Pentru fiecare ridicare de restricţie aşteptăm o perioadă să vedem efectele – 14, 15 zile, e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptome şi putem verifica în ce măsură ridicarea anumitor restricţii afectează răspândirea virusului. Vom lua şi alte măsuri, dar orice fel de ridicare de restricţii trebuie însoţită de un set de reguli, făcut de INSP şi ceilalţi parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare. Vom impune reguli şi privind transportul public, activitatea care se desfăşoară în birouri din instituii publice şi private, reguli care să reducă riscul de răspândire a virusului.

Obiectivul nostru a fost să afectăm cât mai puţin economia. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire a virusului nu era mare, am decis să le lăsăm deschise. Nu am închis niciun şantier. Am premis toate activităţile economice necesare pentru economie şi a căror restricţie ar fi putut afecta economia foarte grav. Faţă de previziunile unor analişti privitor la căderea economică, lucruruile stau mai bine decât ne aşteptam. Ne-am uitat pe încasările la bugetul de stat şi al asigurărilor sociale şi de sănătate, scăderile sunt mai mici decât previziunile făcute. Acest lucru se datorează şi măsurilor economice pe care le-am adoptat. Încercam să ajungem la zi cu decontarea concediilor medicale, am alocat sumele necesare pt programele de investiţii, am ridicat plafonul de creditare pentru autorităţile locale.
Principalele măsuri economice luate: ÎMM Înveşt, credite pentru capitalul de lucru şi credite pentru investiţii, firmele care au aplicat trec de 50.000. Decizia finală este luată de bancă. Pregătim şi un set de măsuri pentru relansarea economică, mă voi referi şi la măsurile care vor urma. Pentru prima perioadă de palta a şomajului tehnic ama vut în plată peste 570.000 de angajaţi. Am instituit o formă de sprijin care nu a fost utilizată – indemnizaţie de 75% din salariul mediu către profesioniştii care funcţionează prin PFA, către cluburile sportive care practic nu au mai putut funcţiona, am avut în plata aproape 60.000 de beneficiar.

Altă măsură luată – suspendarea paltii ratelor la credite pe o perioadă de până la 9 luni, 31 decembrie. Trebuie să vă spun adresabilitatea acestei măsuri a fost cea mai alrga. Nicio ţară europeană nu a avut adresabilitate către toate categoriile de persoane. E o măsură care permite atât persoanelor fizice, cât şi juridice să nu trebuiască să îşi plătească ratele, să beneficieze de suspendarea ratelor”

Am luat şi alte măsuri care au fost mai puţin vizibile, dar care au generat efecte favorabile şi pentru cetăţeni – am ridicat presiune privind taxele şi impozitele locale, prin bonificaţii, prorogând termenul la care trebuie paltite, de la 31 martie până în iunie; pata la utilităţi, chirii. Despre sectorul HORECA – am scutit de plata impozitelor speciale, pe nr de locuri de cazare, era un impozit specific, am scutit pe perioada stării de urgenţă, dar vrem să prelungim. Am suspendat propririle şi executările silite.

Am mai luat o serie de măsuri care cu siguranţă au generat efecte favorabile, în domeniul social, pe lângă susţinerea angajaţilor, am luat decizii precum – prelungirea perioadei de plată a şomajului, să nu lăsăm persoanele respective fără venituri. Am reglementat măsură unor beneficii de asistenţă socială – alocaţia zilnică de hrană, stimulente educaţionale, indemnizaţia pt creşterea copilului. Măsurile economice la care ne gândim: Suntem într-un proces de evaluare a resurselor pe care le putem accesa în perioada următoare, acestea provin din buget, fonduri pe car ele avem la dispoziţie, provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, credite de pe piaţa itnernationala, itnentionam să lărgim instrumentului de obligaţiuni pentru cetăţenii romani, astfel încât să foerim un instrument suplimentar.

Ne gândim că anumite emisiuni să fie realizate pentru obiective specifice în care să implicăm cetăţeanul în programe. Avem posibilitatea de a obţine finanţări de la BERD, Banca Mondială, BERD a luat decizia de a susţine un program în România, de 4 miliarde de euro, pt mediul public şi privat. Avem posibilitatea de a apela la credite la Banca Europeană de Investiţii, pilonii dezvoltării economice, relansării economice cu siguranţă că se vor baza pe investiţii publice şi investiţii private.

În domeniul echipamentelor, materialelor de protecţie am plecat de la 0. Azi în România, tot datorită măsurii pe care am luat-o, am fost extrem de inspiraţi, să autorizăm, să certificăm companiile pentru producerea de echipamente – 23 de companii au primit autorizare să producă măşti chirurgicale, alte 3 vor produce măşti FPF, avem mare nevoie, pentru că va deveni obligatorie purtarea amstilor. De asemenea, sunt 60 de companii care vor produce combinezoane şi există în jur de o sută de companii care au primit autorizare de a produce biocide, companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă.

Putem profita de o conjuctura – România poate atrage companii care vor să se relocheze, avem semnale favorabile în accest sens. Poate fi un motor important de creştere. Pregătim câteva măsuri, pe modelul ÎMM Înveşt, printr-un act normativ vom crea un mecanism de garantare pt capitalul de lucru şi investiţii şi pentru companiile mari care nu pot accesa ÎMM Înveşt. E foarte important, pentru că sunt multe companii mari care chiar dacă şi-au suspendat pe perioada scurtă, cum e Ford, Pirelli, Dacia – îşi reiau activitatea după o scurtă întrerupere, vrem să susţinem aceste companii, va deveni operaţional o schemă de ajutor de stat pe care am primit sprijinul Comisiei Europene.

Inca resimtim efectele negative ale OUG 114. A doua parghie pe care o vom folosi pt sustinerea investitiilor – greenfield, realizate de companii noi sau companii active pe piata romaneasca. Punem la punct o schema de ajutor de stat care deja functioneaza in 5 tari europene – Germania, Italia, Polonia – e in curs de implementare. E o schema de garantare si implicare in asigurarea creditului comercial. In Romania avem o problema mare, pentru ca nu avem o bursa de valori dezvoltata.

Această schemă a fost gândită şi există deja pe masă Comisiei Europene este de asumare de riscuri, cu siguranţă va permite reducerea la maxim a blocajelor. În ce priveşte măsurile pe care le gândim – încercam să mobilizăm din fonduri europene o sumă cât mai mare pt IMM-uri, mai ales în proiecte de investiţii, avem astfel de instrumente. Ne gândim la construcţia unui fond de investiţii. Avem un model care a funcţionat f bine, cel dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare de la stat, listat la bursă şi a permis achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat – îl gândim pe mai multe zone, pt a susţine dezvoltarea în mai multe domenii, unde e potenţial de dezvoltare şi unde companiile pot fi susţine în proiecte de investii.

Tot legat de programul de relansare vă anunţ că obiectivul e să creştem masiv investiţiile publice, în toate tipurile de infrastructură – transport, energetică, de şanţate. Am semnat cererile de finanţare pt cele trei spitale regionale, vor fi moderne şi vor beneficia de fiantnare europeană. Obiectivul e să depăşim 6% din PIB alocat investiţiilor publice. În ce priveşte susţinerea angajaţilor – generăm mai multe tipuri de măsuri active. Pentru companiile care îşi vor reporni activitatea trecem de pe măsură şomajului tehnic la o măsură activă. Adică pentru orice persoană reangajată vom participa la susţinerea platii salariului cu un procent între 35 – 41.5 %.

Măsuri active nu doar pentru ele, ci şi pentru cele care azi nu au loc de muncă: persoanele peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din mai multe motive, vom folosi o măsură activă, vom mări alocarea pt angajarea persoanelor de peste 50 de ani. Vom avea grijă şi pentru tinerii absolvenţi. La nivel european există un program de susţinere prin care se permite decontarea aprtiala a unor astfel de măsuri pe cre le vom lua pe piaţa internă. Vom încerca un program de readaptare la piaţa muncii, program de calificare şi recalfiicare, parţial din buget şi parţial din fonduri europene. Vom încerca să luăm ca partener compania care vrea să se dezvolte şi are nevoie de nagajati, ea decide furnizorul de training, cine face ucenicia la locul de muncă, vom pune condiţii să angajeze aceste persoane, a declarat Ludovic Orban.

Sesiune de întrebări și răspunsuri

Vor fi menţinute amenzile maxime? Pentru ce vor exista amenzile?

Vom reflecta asupra acestei decizii şi o vom face publică când vom lua o decizie

Reforma în administraţia publică? Se pune problema unor reduceri de salarii în aparatul bugetar?

Certificatele pentru situaţii de urgenţă au fost emise online, şomajul tehnic a fost acordat doar prin aplicaţie online, ÎMM Înveşt se derulează exclusiv online, chiar dacă a fost atacată la prima lansare, trebuie să mergem în câteva direcţii: digitalizare, simplificare. AStea sunt direcţiile

Salariile din domeniul bugetar?

O întrebare!

Legat de achzitii publice, MS care vineri a lansat o licitaţie pentru echipamente, la ora 15.16 a fost lasnata licitaţia, iar termenul pentru firme a fost azi la ora 16. E normal?

E achiziţie în regim de urgenţă, acordare aunui ajutor către R Moldova, avem un termen în care trebuie finalizata procedura, poate din cauza asta a fost folosit. Dar se poate derula o astfel de achziitie. Obiectivul e ca într-un timp cât mai scurt e să-i ajutăm pe fraţii de peste Prut. Lucru pe care l-am şi făcut deja, cu medicii trimişi.

Nu există suspiciuni?

Să vedem cum se finalzieaza achiziţia. Achiztiile s-au făcut de ONAC, sunt transparent, şi de către minsitere, iar între companii, UNIFARM, care de asmeenea a făcut eforturi uriaşe când nu se găseau echipamente

Şi totuşi spitalele nu fac achiziţii prin UNIFARM.

UNIFARM distribuie amteriale, nu putem obliga spitalele să facă achiziţii. Nu înţeleg, cred că e necesar să facă lumină în privinţa achiziţiilor făcute de toţi. Să se fac aorice cercetare, cei cu comisia de anchetă – nu au mare lucru de cercetat – achizitile derulate au fost derulate de MS, ONAC, UNIFARM. Să se cerceteze tot, toate achiziţiile! Să compare tot.

Aţi demarat o analiză alături de ministrul Sănătăţii? Principalele deficienţe din sistem? Pregătiţi o reforma?

Cu siguranţă după acest prim val al epidemiei vom lua măsuri în domeniul sănătăţii publice. Au fost evidenţiate câteva lucruri: managementul spitalelor, adormirea în care se găseau DSP-urile, ritmul lent, gravele disfuncţionalităţi în sistemele informatice, a trebuie să dăm OUG să nu se mai poată cu cardul de sănătate, că pică sistemul. Ne-au semnalat farmaciştii că, în perioada asta, absenţa medicamentelor s-a acutizat. Din România s-au retras peste 2000 de medicamente.

Cum vedeţi ideea unui stoc tampon de medicamente, de exemplu pe o perioadă de un an? 

Nu sunt calficiat să răspund la întrebarea. Oricum, cine primeşte dreptul să distribuie medicamente în ţară, trebuie să asigure stocul cel puţin 3 luni din câte ştiu eu

Care ar fi măsurile de relaxare pentru economie, turism?

Comerţul – îl vom deschide, cu excepţia mall-urilor. E improtant, pentru că oamenii pot cumpăra şi atunci va creşte producţia. Va fi un stimulent pentru reluarea producţiei. Se deschis cabinetele stomatologice, saloane, frizeriile, şi htoelurile vor fi deschise. Nu vor fi sub restricţii după 15 mai, ci la cafenele restaurante şi baruri. Din evaluarea de risc epidemiolgoic, restaurantele sunt considerante printre cele mai mari risucri epidemilogice, va mai trece un timp până să se dea drumu la ele, cel puţin în spaţii închise

Când putem călători?

Deplasarea în afară localităţii va fi permisă pentru mai multe motive, pe care le considerăm itnemeiate – serviciu, la rude, deplasări la activităţile agricole, dacă dăm drumu la alpinism, la deplasări montane, isneamna că se pot duce la munte. Va exista o anumită relaxare în circulaţia în afară localităţilor. Va creşte cererea pe unităţile de cazare. Recunosc că zonă de restaurant, bar, cafenea, e o zonă unde se socializează, dar punem pe prim plan sănătatea. Punem accent şi pe economie. O putem ducă încă o lună jumate – două ontributia la HORECA la PIB e limitată. Trebuie încă să menţinem restricţiile, nu a trecut pericolul încă.

Cand se reiau zborurile?

Suntem in concert europeana, e o dezbtaere foarte ampla. Reluarea zborurilor nu poate fi un acct unilateral, pentru ca cele mai multe conexiuni aeriene le avem cu tari de la nivelul UE, aici vor exista conditii. Cand se decide la nivel european, vom sti si noi si vom anunta

Despre IMM Invest pentru companiile mari? Adoptati in sedinta de saptamana asta?

Daca sunt toate avizele, da. Cat mai repede.

BAC-ul, incepe sau nu pe 22 iunie?

Deocamdata, in discutiile pe care le-am avut, se vor da examenele in termenele stabilite.

Pensiile si alocatiile romanilor?

Dupa primele 6 luni ale fiecarui an, ministeurl finantelor trebuie sa prezinte un raport. In functie de acest raport si prognozele realizate vom lua deciziie care se impun. Vom creste pensiile.

Cu 40%?

Luam deciziile in functie de resursele bugetare si evolutia economiei.

Știre inițială:

Premierul Ludovic Orban va susține luni o conferință de presă la Palatul Victoria, la ora 20.00. Declarațiile vin în contextul în care președintele Klaus Iohannis a spus, luni, că starea de alertă nu va fi prelungită printr-un decret, adăugând că, din data de 15 mai, România va intra în stare de alertă, pentru „a ține epidemia sub control”. De asemenea, Guvernul pregătește un pachet pentru revenirea economiei după starea de urgență.

„Starea de urgență nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret. 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență. Din 15 mai vom intra în stare de alertă”, a spus, luni, într-o declarație de presă, președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a mai spus că epidemia nu a trecut, adăugând că 300 de persoane au fost testate pozitiv la COVID-19.

„După 15 mai putem, în principiu, să ne mișcăm în interiorul localității. Dar e bine să nu exagerăm. Nu va mai fi nevoie să declarăm unde mergem”, a explicat Iohannis. Șeful statului a adăugat că relaxarea se va face pas cu pas, iar măsurile vor fi luate o dată la două săptămâni.





Comentarii
Adauga un comentariu