Lumea culturală ieșeană a pierdut un nume important. Prozatorul  Ion Muscalu a murit la 76 de ani

Marți, 18 noiembrie 2025, prozatorul Ion Muscalu a trecut la cele veșnice la vârsta de 76 de ani. Ion Muscalu a făcut parte din Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași încă din anul 2003.

Prozatorul ieșean Ion Muscalu a murit marți, 18 noiembrie, la vârsta de 76 de ani. Moartea acestuia reprezintă o pierdere nu doar pentru cultura ieșeană, ci și pentru întreaga lume literară românească.

A decedat prozatorul ieșean Ion Muscalu, membru al Uniunii Scriitorilor din România

Lumea culturală ieșeană a pierdut în această săptămână un nume important de pe scena literară. Prozatorul Ion Muscalu a încetat din viață la vârsta de 76 de ani, lăsând în urma sa o moștenire literară deosebită.

Ion Muscalu s-a născut pe 13 august 1949, în satul Scobinți, județul Iași. A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu un ciclu de „Povestiri istorice”, ulterior devenind apreciat atât ca prozator, cât și ca publicist.

Dincolo de activitatea sa editorială, Ion Muscalu a fost implicat în viața culturală locală, drept dovadă faptul că, în anii ’80, a fost ales primar al comunei Scânteia din județul Iași, unde a înființat, în anul 1984, Cenaclul „Mihail Sadoveanu” și un muzeu al satului. De asemenea, în anul 1986 a inițiat Tabăra de sculptură în piatră „Poiana cu Schit”, care a fost mai târziu interzisă de autoritățile comuniste.

Ion Muscalu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003. Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași a declarat că, „odată cu trecerea lui Ion Muscalu la cele veșnice, comunitatea literară ieșeană se desparte de un prozator valoros, a cărui voce va rămâne vie în paginile scrise”.

Ion Muscalu a lăsat o moștenire literară vastă

Opera lui Ion Muscalu cuprinde zeci de titluri, în special romane istorice. Începând cu „Piatra șoimului”, romanul său de debut, publicat în anul 1991, cărțile sale parcurg epoci diferite, de la domniile moldovenești până la perioade moderne.

Printre titlurile remarcabile ale lui Ion Muscalu se numără: „Cântecul ciocârliei” (nuvele și povestiri, 1997), „Răpirea de la Mănăstirea Căpriana” (roman, 1998), „Primarul din Poarta Țărnii” (roman autobiografic, 2001), „Lupul alb. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupul” (roman, 2002), „Osândă și izbândă. Domnia voievodului martir Miron Barnovschi” (roman, 2007), „Noaptea de Rusalii. Gulagul românesc din Bărăgan” (roman istoric, 2010) și „Coana Șarica, domnișoara de pension” (roman biografic, 2020).

De asemenea, câteva dintre romanele sale au fost traduse și în alte limbi: „Dafina Doamna” (2009), care a fost editat în limbile franceză, engleză și rusă, iar „Vulturul deșertului”, un roman în două volume, scrise în anii 2010-2011, tradus în limba franceză.

În urma activității sale, prozatorul Ion Muscalu a fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Special al Salonului Internațional de Carte, Iași (2003), Premiul Bibliotecii „Ion Creangă” din Chișinău (2006, 2008, 2012, 2013), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008, 2009, 2010, 2011, 2014), Premiul Primăriei Chișinău, Republica Moldova (2017, 2018).

Totodată, Ion Muscalu a semnat și mai multe monografii, cum ar fi „Monografia comunei Scânteia” (Satul lui Moșia Filozoful, 2010), „Monografia comunei Scobinți” (Dealul lui Vodă, 2011), „Monografia comunei Rediu” (Rediu Tătar, 2012) și „Monografia Bisericii Bucium” (2011).

Prozatorul ieșean Ion Muscalu a murit marți, 18 noiembrie, lăsând în urmă o moștenire literară importantă pentru cultura românească.