MApN nu vrea să spună ce valoare are armamentul oferit Ucrainei de către România în cei trei ani de război

În data de 24 februarie 2025 s-au împlinit 3 ani de la începutul invaziei ruse pe teritoriul Ucrainei. Peste 150.000 de vieți pierdute, sute de mii de răniți, 20.000 de copii răpiți și o cheltuială de peste 500 de miliarde de dolari – acestea sunt cifrele estimative ale războiului din Ucraina, prezentate în 24 februarie, conform publicației americane The Independent. Într-un efort colectiv, toată Europa s-a aliat pentru a oferi sprijin Ucrainei. România, aflată la graniţa conflictului ruso-ucrainean a jucat un rol important în ceea ce priveşte ajutorul oferit ucrainei şi a refugiaţilor care au fugit din calea războiului la noi în ţară. Reporterii Gazeta de Cluj au trimis o solicitare adresată Ministerului Apărării Naţionale pentru a afla ce valoare are armamentul oferit Ucrainei de către România în cei trei ani de război. Am primit, în schimb, un răspuns evaziv, fără cifre exacte, conform gazetadecluj.ro.

„Ajutor multidimensional”, fără sume exacte

Gazeta de Cluj a făcut o solicitare la Ministerul Apărării Naționale și a adresat următoarele întrebări:

Care este valoarea armamentului oferit Ucrainei de către România în cei trei ani de război?
Care este procentul armamentului donat, acordat pe credit? Respectiv, cât a fost cumpărat de către Ucraina?
Răspunsul Ministerului a fost evaziv, fără a furniza cifre sau sume exacte.

RomaniaTV

Anunţ important de la BNR înainte de Paşte 2025. Ce trebuie să ştie românii cu valută forte „la saltea”

Observatornews.ro

Sfânta și Marea Vineri din Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri în Vinerea Paştilor sau Vinerea Seacă, ziua morţii şi îngropării Domnului

Ministerul Apărării Naţionale a subliniat că România a acordat Ucrainei un sprijin multidimensional, coordonat cu Aliații din cadrul NATO, partenerii europeni și internaționali, dar și în colaborare cu agențiile specializate ale ONU. De asemenea, au menționat că informațiile privind ajutorul acordat au fost publicate pe site-ul instituției în momentul luării deciziilor, fiind disponibile în link-uri specifice pe care ni le-au trimis într-un document, fără a oferi însă detalii clare privind valoarea armamentului oferit de către România şi nici dacă sau cât a fost donat, acordat pe credit sau, respectiv, cumpărat de Ucraina.

Conform link-urilor inserate, MApN ne-a oferit următoarele informaţii, deja publice, luftând un răspuns concludent la întrebările pe care le-am adresat. Mai exact, în 27 iunie 2024, MApN anunţa că România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, ca parte a unui angajament mai larg față de securitatea regională, luând această decizie în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie. Decizia a survenit în contextul deteriorării situației de securitate din Ucraina și a riscurilor pentru România. Donarea se va face cu condiția ca România să obțină un sistem similar pentru protecția propriului spațiu aerian și în continuare negocieri cu aliații. România a achiziționat șapte sisteme PATRIOT, din care două sunt operaționalizate. De asemenea, anunţau că România va prelua comanda operației EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina din ianuarie 2025.

De asemenea, MApN ne informează că la dispoziția prim-ministrului României a pregătit cele 11 spitale militare pentru a asigura asistența medicală militarilor ucraineni răniți. Începând cu 27 februarie, Centrul de transfuzii sanguine din București a fost deschis pentru donarea de sânge în beneficiul acestora. De asemenea, Guvernul României a aprobat o hotărâre care reglementează donarea urgentă către Ucraina a munițiilor și echipamentelor de protecție balistică, inclusiv 2.000 de căști și veste antiglonț, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Aceasta face parte din eforturile internaționale ale NATO și UE de a sprijini Ucraina în apărarea teritoriului său împotriva agresiunii Federației Ruse.

Totodată, suntem informaţi că Ministerul Apărării Naționale a contribuit, cu personal și echipamente tehnice, la desfășurarea operațiunilor HUB-ului logistic de stocare și distribuire a ajutoarelor pentru Ucraina, activitatea acestuia începând la Suceava pe 9 martie. La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, 25 de militari din Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” și operatori de la Comandamentul Logistic Întrunit au sprijinit activitățile de recepție, depozitare, manipulare și redistribuire a ajutoarelor din Uniunea Europeană. Armata României a pregătit și resurse suplimentare pentru a sprijini gestionarea afluxului de cetățeni din Ucraina. HUB-ul logistic, reglementat de Decizia nr. 1313/2013/UE, a fost operaționalizat cu sprijinul autorităților ucrainene și urmează să se dezvolte în funcție de necesități și volumul de ajutoare.

În fine, suntem informaţi că Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a semnat, pe 29 august 2023, la Toledo, Spania, o scrisoare de intenție pentru înființarea unui Centru de pregătire F-16 în România, în colaborare cu Ministerul Apărării al Regatului Țărilor de Jos și Lockheed Martin. Centrul, situat la Baza 86 Aeriană, va oferi instruire piloților români și ai țărilor partenere, inclusiv Ucraina. Forțele Aeriene Regale Olandeze vor contribui cu aeronave F-16, iar Lockheed Martin va asigura sprijin tehnic, iar România va deveni un centru regional important pentru pregătirea piloților F-16, contribuind la securitatea euroatlantică și sprijinind Ucraina.

În loc să ofere clarificări esențiale, reprezentanţii MApN s-au rezumat la a transmite informații deja disponibile, lăsând impresia unei comunicări mai degrabă formale decât concludente. Astfel, MApN a reușit să se spele rapid pe mâini, oferind o reacție care nu face decât să accentueze opacitatea în gestionarea unui subiect sensibil şi important.

Raportul „Răspunsul României la criza refugiaţilor ucraineni”

Conform raportului „Răspunsul României la criza refugiaţilor ucraineni”, aproape 15 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească locuințele, iar 7,87 milioane au devenit refugiați. Până la sfârșitul anului, ONU înregistra aproape 18.000 de victime civile. Atacurile cu obuze și rachete continuă, afectând infrastructura critică, iar accesul la servicii de bază rămâne o problemă majoră, iar România, vecină Ucrainei, se confruntă cu o creștere a numărului de refugiați din cauza atacurilor și condițiilor meteorologice severe, având nevoie de strategii pentru integrarea acestora.

Datele din raport arată că peste 3,2 milioane de ucraineni au ajuns la granița României de la începutul războiului. În prezent, aproximativ 107.000 refugiați ucraineni se află în țară, dintre care aproape 48.000 sunt copii. Dintre refugiați, peste 103.000 beneficiază de protecție temporară, iar 4.397 au solicitat azil în România.

De asemenea, în raport este specificat că încă din prima zi a conflictului, Guvernul României a înființat un Grup Operativ de decizie la nivel înalt, coordonat de Prim-Ministrul ţării. Totodată, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului a fost creat Grupul de Coordonare Strategică a Asistenței Umanitare, condus de un consilier de stat, pentru a asigura un cadru strategic de răspuns umanitar și pentru a facilita cooperarea dintre partenerii naționali, europeni și internaționali.

Răspunsul României la criza refugiaților are două etape: prima fază de intervenție de urgență și a doua fază axată pe protecția și integrarea refugiaților ucraineni.

Răspunsul de urgență este coordonat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și vizează sprijinirea tuturor refugiaților care traversează granițele din Ucraina. Acesta include desfășurarea de resurse și servicii la principalele puncte de trecere a frontierei, transporturi umanitare, precum și oferirea de adăpost de urgență, hrană și asistență medicală de bază. Eforturile au fost susținute prin măsuri legislative și administrative adoptate de diverse ministere și autorități locale, cu sprijinul societății civile, organizațiilor internaționale, agențiilor ONU și sectorului privat.

A doua fază, cea de protecție și integrare, se referă la măsurile pe termen mediu și lung destinate refugiaților ucraineni care aleg să rămână în România. Aceasta implică dezvoltarea unor structuri mai previzibile de protecție și asistență, în colaborare cu serviciile naționale și sistemele de protecție socială, dar și îmbunătățirea schimbului de informații privind nevoile și resursele disponibile. Aceste măsuri sunt incluse în Planul Național de Acțiune pe trei ani pentru integrarea și protecția refugiaților ucraineni în România, potrivit gazetadecluj.ro.