Marcel Ciolacu, despre măsurile suplimentare recomandate de FMI

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, chestionat dacă măsurile suplimentare recomandate de FMI, pentru următorii doi ani, în vedere creşterii procentului alocat cu încă 2% din PIB se referă la unele fiscale, că este în primul rând vorba de o reformă fiscală prevăzută în cererea de plată numărul 4 şi care nu va fi aplicată sub nicio formă din 2024.

El a adăugat că, din punctul său de vedere, această reformă va avea aplicabilitate de la jumătatea anului 2025, tocmai pentru că este vorba de o reformă şi nu doar de nişte măsuri.

„Nu. În primul rând, reforma fiscală pe care o să o facem, fiindcă ea este în cererea de plată numărul 4, nu se va aplica sub nicio formă din 2024. Ea se va aplica, din punctul meu de vedere, cam de la jumătatea anului 2025, fiindcă vorbim de o reformă, nu de nişte măsuri. E normal să fie ceva predictibil şi foarte discutat. Deci eu cred că din reducerea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale şi dintr-o colectare mai bună, noi ştiţi că mai avem eşalonări din pandemie şi acum făcute de Guvernul de atunci, companii care cu toate că ar avea venituri să plătească aceste eşalonări, pentru că a trecut pandemia, nu le plătesc pentru că ele sunt eşalonate şi au posibilitatea câteodată să le reeşaloneze. De ce să mă împrumut de la bancă, când pot să folosesc banii de la stat? Atât i-a dus capul pe unii la un moment dat. Dar vom merge înainte”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat, miercuri la Ploieşti, dacă recomandarea FMI ca, în următorii doi ani, România să vină cu măsuri suplimentare în valoare de circa 2% din PIB se referă la fiscalitate.

pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direcţia dorită

Şeful misiunii FMI pentru România Jan Kees Martijn a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direcţia dorită, dar a precizat că mai trebuie făcute ajustări. El a menţionat că deficitul fiscal trebuie să scadă sub trei procente şi a mai afirmat că sunt limitate capacităţile de reducere a cheltuielilor publice.

Jan Kees Martijn a mai anunţat că este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public şi a adăugat că „va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment”