Marea Barieră de Corali ar putea fi inclusă pe lista obiectivelor aflate în pericol. UNESCO a făcut anunţul

Marea Barieră de Corali ar trebui inclusă pe o listă a siturilor Patrimoniului Mondial care sunt „în pericol” din cauza daunelor provocate de schimbările climatice, spune UNESCO. Organismul cultural al ONU susține că cel mai mare sistem de recif de corali din lume ar trebui să fie introdus pe listă la o reuniune de lună viitoare.

Acesta a îndemnat Australia să ia „acțiuni accelerate” în ceea ce privește încălzirea globală. Dar guvernul australian a spus că se va „opune cu tărie” recomandării.

Australia și UNESCO au divergențe referitor la statutul a Marea Barieră de Corali

Ultimul rând face parte dintr-o dispută în curs între Unesco și guvernul australian cu privire la statutul Marei Bariere de Corali Reciful, care se întinde pe 2.300 km (1.400 mile) în largul coastei de nord-est a Australiei, a obținut clasamentul Patrimoniului Mondial în 1981 pentru „importanța sa științifică și intrinsecă”.

După ce Unesco a dezbătut pentru prima dată statutul său „în pericol” în 2017 , Canberra a angajat mai mult de 3 miliarde de dolari SUA (1,1 miliarde de lire sterline; 2,2 miliarde de dolari) pentru îmbunătățirea sănătății recifului.

Cu toate acestea, mai multe evenimente din ultimii cinci ani au cauzat pierderea pe scară largă de corali. Oamenii de știință spun că principalul motiv este creșterea temperaturii mării ca urmare a încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili.

UNESCO susţine că Australia nu a făcut sufient de multe pentru protejarea acestui recif

Dar Australia rămâne reticentă să se angajeze în acțiuni climatice mai puternice. Țara, un mare exportator de cărbune și gaze, nu și-a actualizat obiectivele climatice din 2015. Obiectivul său actual de reducere a emisiilor este de 26-28% față de nivelurile din 2005 până în 2030.

Grupurile ecologiste spun că decizia ONU evidențiază acțiunea slabă a Australiei în materie de schimbări climatice.

„Recomandarea Unesco este clară și fără echivoc că guvernul australian nu face suficient pentru a proteja cel mai mare bun natural al nostru, în special în ceea ce privește schimbările climatice”, a declarat Richard Leck, șeful oceanelor pentru World Wide Fund for Nature-Australia.

Australia susţine că problema este una generală nu numai a unei țări

Însă, oficialităţile de la Canberra (capitala Australiei) au declarat că au fost „uimite” de decizie.

„Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru toate ecosistemele recifelor din lume … și există 83 de proprietăți naturale ale Patrimoniului Mondial care se confruntă cu amenințări legate de schimbările climatice, deci nu este corect să evidențiem pur și simplu Australia”, a declarat ministrul mediului, Sussan Ley.

Ea a declarat parlamentului: „Australia consideră că este greșit să identificăm cel mai bine gestionat recif din lume pentru această potențială listare„ în pericol ”.”

Dar raportul Unesco a spus că, în ciuda eforturilor guvernamentale, obiectivele cheie privind îmbunătățirea calității apei în recif nu au fost îndeplinite.

Ce este Marea Barieră de Corali

Marea Barieră de Corali se afl[ în largul coastei din Australia şi este cel mai mare recif de corali din lume. În 1981 a fost declarat Patrimoniului Mondial de către UNESCO şi este uneori menţionat că una dintre cele şapte minuni ale naturii. La data de 11 Iunie 1770 navigatorul britanic James Cook a descoperit Marea Barieră de Corali, în timpul primului său voiaj în Pacific (1,768 – 1,771), loc în care nava lui a eşuat (HMS Endeavour).

Se compune dintr-un lanţ de mai mult de 2900 recife individuale, aproape 1.000 de insule, cum ar fi Insulele Whitsunday sau Islanda Dunk, precum şi bancuri de nisip nenumărate. Zona de ”Marea Barieră Reef” este de aproximativ de 347.800 km ². Acesta poate fi văzut din spaţiu cu ochiul liber. În timp, Marea Barieră de Corali a început să se degradeze pe parcurs ce oamenii au început să polueze zona. Altfel spus, conform datelor existente chiar și SUA au aruncat bombe asupra Mării Bariere de Corali

” Zona aleasă pentru lansarea de urgenţă este îndepărtată de reciful de corali, cu scopul de a minimiza riscurile provocării unor daune recifului. Este vorba despre o adâncime de 50 sau 60 de metri şi nu prezintă vreun pericol pentru traficul maritim”, a anunţat Flota într-un comunicat.