Marea dilemă rămasă după Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump: Cine dezarmează Hamas?

Prima reuniune a Consiliului pentru Pace, organism lansat sub conducerea lui Donald Trump, s-a desfășurat joi, 19 februarie, la Washington într-un decor spectaculos și cu ambiții uriașe: reconstrucția Gazei după ani de conflict devastator.

Evenimentul, organizat în capitala americană, a combinat elemente de summit diplomatic cu accente de spectacol politic – de la difuzarea piesei „Gloria” a Laura Branigan până la distribuirea de șepci roșii inscripționate „USA”. Mesajul transmis a fost clar: administrația americană vrea să schimbe regulile jocului în gestionarea crizelor internaționale.

17 miliarde de dolari și o forță de stabilizare

În discursul său, Donald Trump a anunțat un pachet financiar impresionant pentru Gaza: peste 7 miliarde de dolari promiși de nouă state și încă 10 miliarde asumați de Statele Unite. În total, 17 miliarde de dolari destinați reconstrucției unei enclave transformate în ruină.

Mai mult, mai multe țări și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe pentru o forță internațională de stabilizare. Printre statele care au anunțat contribuții cu efective militare sau polițienești se numără Maroc, Albania, Kosovo și Kazahstan.

Într-un moment neobișnuit pentru un summit diplomatic, FIFA a prezentat un videoclip realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, ilustrând un posibil „ecosistem fotbalistic” într-o Gaza reconstruită, o imagine simbolică a normalității pe care organizatorii susțin că vor să o readucă în regiune.

Dincolo de anunțurile grandioase, rămân însă întrebări esențiale. Armistițiul impus de Washington a fost deja încălcat în repetate rânduri, iar situația umanitară din Gaza rămâne critică.

Marea necunoscută este demilitarizarea Hamas. Fără dezarmarea completă a grupării, oficialii americani și reprezentanții regionali admit că procesul de reconstrucție riscă să rămână blocat. De altfel, Hamas nu a făcut referire la o eventuală dezarmare în declarațiile recente, insistând în schimb pe deschiderea punctelor de trecere și pe demararea rapidă a lucrărilor de reconstrucție.

În paralel, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei a anunțat intenția de a forma o poliție civilă profesionistă, cu aproximativ 5.000 de agenți pregătiți să fie desfășurați în 60 de zile. Problema? Comitetul nu a reușit încă să intre efectiv în Gaza, fiind blocat la Cairo și lipsit de autoritate directă pe teren.

Un organism care ar putea eclipsa ONU?

În declarațiile sale, Donald Trump a sugerat că noul Consiliu pentru Pace ar urma să „supravegheze” activitatea Organizația Națiunilor Unite și să se asigure că aceasta funcționează eficient.

Deși mandatul formal primit printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate vizează strict Gaza, carta fondatoare a consiliului lasă deschisă posibilitatea implicării în alte conflicte globale. La finalul reuniunii, Donald Trump a declarat că organismul ar putea interveni „foarte ușor” și în alte puncte fierbinți ale lumii, afirmație care vine pe fondul analizelor privind o posibilă acțiune militară împotriva Iranului.

Aproximativ 50 de țări au participat la reuniune, însă doar jumătate au statut de membri cu drepturi depline. Restul, inclusiv majoritatea statelor europene prezente, au preferat rolul de observatori, semn al rezervei față de misiunea extinsă a noii structuri.

„Banii nu sunt buni dacă nu îi poți cheltui”

Lista donatorilor anunțați include Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan și Kuweit, dar nu au fost oferite detalii clare despre calendarul sau mecanismele prin care fondurile vor fi utilizate. Nici contribuția americană de 10 miliarde de dolari nu are un plan public detaliat, fiind menționat doar faptul că suma va fi alocată în următorii ani.

Fostul negociator american pentru Orientul Mijlociu, Aaron David Miller, a criticat inițiativa, afirmând că întâlnirea a părut „detașată de realitate”. În opinia sa, fără un acord solid privind dezarmarea și fără garanții din partea Israelului privind accesul și construcția infrastructurii, proiectele anunțate riscă să rămână simple declarații.

„Banii nu sunt buni dacă nu îi poți cheltui”, a punctat Aaron David Miller, subliniind că loviturile militare continue și controlul strict asupra accesului în teritoriu pot bloca orice plan de reconstrucție.

În lipsa unei alternative internaționale clare pentru administrarea viitorului Gazei, mai mulți diplomați europeni recunosc că, în ciuda problemelor evidente, Consiliul pentru Pace ar putea rămâne singurul cadru disponibil.

Rămâne însă de văzut dacă inițiativa lui Donald Trump va deveni un mecanism real de stabilizare sau doar un nou episod de diplomație spectaculoasă, în care promisiunile depășesc cu mult capacitatea de implementare. În Gaza, unde distrugerile sunt încă vizibile la fiecare pas, diferența dintre declarații și fapte ar putea decide nu doar reconstrucția, ci și viitorul echilibrului regional.