Markerul tumoral CA 19-9 – Utilizarea clinică. Laboaratoarele Praxis

 CA 19-9 este un marker primar intalnit in carcinomul pancreatic, in 80 % din cazuri.

Acesta se gaseste in mod normal, in celulele epiteliale  fetale din stomac, intestin, ficat si pancreas. La adult se gaseste in cantitati mici in pancreas, ficat, vezica biliara, plaman, glande salivare.

CA 19-9 este frecvent crescut si in alte carcinoame gastrointestinale, cancerul pulmonar, de san, ovarian (tip mucinos) si uterin.

Tumora maligna in cazul cancerului pancreatic este greu de depistat deoarece valorile markerilor in stadiile incipiente sun scazute, de cele mai multe ori, aceasta fiind depistata in stadii destul de avansate. Chiar si in cazul diagnosticarii cancerului pancreatic, acest marker are o specificitate si o sensibilitate destul de mica.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Markerul nu poate fi utilizat ca metoda de screening al populatiei generale pentru carcinomul pancreatic deoarece valorile acestuia pot fi crescute si în cazul altor afectiuni benigne cum sunt bolile inflamatorii intestinale, ciroza hepatica, afectiuni pulmonare, patologii inflamatorii tiroidiene, ginecologice si patologiile autoimune.

Pentru fiecare dintre aceste tipuri de cancer determinarea CA 19-9 se face simultan cu un alt marker tumoral. Spre exemplu, pacientilor care au cancer gastric le este recomandata si determinarea CEA și CA 72-4, dar si alte analize si investigatii recomandate de medic.

Ce trebuie de știut înainte de recoltare?

Determinarea valorilor pentru CA 19-9 se efectueaza din sange venos recoltat a jeun, pe nemancate. Nu sunt necesare pregatiri speciale.

Sangele se recolteaza in vacutainer fara anticoagulat, cu sau fara gel separator. Dupa prelevare, materialul biologic recoltat este lasat 30 de minute sa sedimenteze. Ulterior, este centrifugat pentru 5 minute la 3500 de rotatii pe minut.

In urma acestui proces se obtine ser, ce trebuie separat fizic de celulele sanguine cat mai repede pentru a evita riscul obtinerii unor rezultate eronate. Daca serul este intens hemolizat sau lipemic, proba este respinsa.

Stabilitatatea probei:

Proba se lucrează în maxim 8 ore, dacă acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la frigider la 2-8 °C sau la congelator la -20 °C. Proba nu se decongeleaza si recongeleaza.

Volumul necesar este de minim 0,5 ml ser.

Valorile de referinta:

Valorile de referinta pentru CA 19-9 trebuie sa fie

Valorile de referinta sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folositi, iar aceste valori pot sa difere de la un laborator la altul. De aceea, in cazul pacientilor pentru care determinarea se face periodic pentru monitorizarea eficientei tratamentului si evolutia bolii, este indicat sa fie utilizata aceeasi tehnica pe tot parcursul perioadei.

In cadrul evaluarii preoperatorii a pacientilor care sufera de cancer pancreatic, prezenta  in sange a nivelelor ridicate ale CA19-9 ce depasesc 1000 U/mL sunt corelate cu extinderea formatiunii maligne care in 96% din cazuri se dovedeste a fi inoperabila.

Daca pacientul a fost diagnosticat de medic si determinarea de laborator arata un rezultat mai mare de 100 U/ml, cel mai probabil boala a avansat si există deja metastaze.

Valorile scazute determinate in urma analizei CA 19-9 nu au semnificatie clinica, iar cele crescute nu echivalează automat cu diagnosticul de cancer.

Metoda de lucru:

Metoda de lucru este imunochemiluminiscentă.

Limite şi interferenţe:

In unele cazuri, cum sunt de exemplu: tratamentele cu biotina in doze mari (>5 mg/zi) sau administrarea în scop diagnostic sau terapeutic a anticorpiilor monoclonali proveniti de la soarece, pot aparea interferente ale componentelor kit-urilor, obtinand astfel rezultate neconcludente. De aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.

Bibliografie:

1. Dobreanu M. Aspecte metabolice în proliferari maligne – markeri tumorali. In Biochimie clinica – Implicatii practice. 2006, 257-276.
2. Wallach Jaques. Markeri tumorali. In Interpretarea testelor de diagnostic. 2001, 1188-1203.
3. CA 19-9. (2021). Lab Tests Online.
4. Pancreatic cancer. (2022). Mayo Clinic.

Surse web:

1. https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085%2821%2900006-8/fulltext
2. https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(20)35546-3/pdf
3. https://www.wjgnet.com/1948-9366/full/v12/i12/468.htm
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3633106/
5. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1055320718302862
6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pancreatic-cancer/symptoms-causes/syc-20355421
7. https://labtestsonline.org/tests/ca-19-9