Mesajul care a mobilizat PSD împotriva Guvernului. Ce se ascunde în spatele declarațiilor lui Bogdan Ivan

Discursul susținut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în ședința conducerii Partidul Social Democrat de luni seară, 20 aprilie, a fost unul dintre cele mai aplaudate momente ale reuniunii în care social-democrații au decis, cu o majoritate covârșitoare, să retragă sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Mesajul ministrului a fost puternic critic la adresa premierului liberal și a politicilor energetice din ultimii ani.

Totuși, o analiză a declarațiilor sale arată că o parte dintre afirmații sunt fie exagerate, fie incomplete, iar unele contrazic datele oficiale privind piața energiei din România.

1. „Cel mai mare preț al energiei din UE”

În discursul său, Bogdan Ivan a afirmat că România ar avea „cel mai mare preț al energiei din Uniunea Europeană”. Afirmația nu este susținută de datele oficiale.

În ultimii ani, prețul energiei pentru consumatorii casnici a fost plafonat de stat, măsură introdusă în timpul crizei energetice și menținută până la 1 iulie 2025. În această perioadă, tarifele plătite de populație au fost printre cele mai mici din UE.

Chiar și după liberalizarea pieței, statisticile publicate de Eurostat arată că state precum Cehia, Polonia, Germania sau Italia au avut costuri mai mari pentru gospodării decât România.

Pe piața bursieră, prețul energiei variază frecvent, iar România poate avea uneori valori ridicate. Totuși, în alte zile, energia tranzacționată aici este printre cele mai ieftine din regiune.

2. Creșterea de „cinci ori” a prețurilor

Ministrul a susținut că între 2020 și 2025 energia electrică s-ar fi scumpit de cinci ori pentru consumatori. În realitate, evoluția tarifelor nu confirmă această afirmație.

Pe durata plafonării, prețurile au rămas practic stabile pentru majoritatea clienților. După liberalizare, majorările au existat, dar la niveluri mult mai mici decât cele menționate în discurs.

De exemplu, pentru clienții furnizorului Hidroelectrica, prețul energiei a crescut cu aproximativ 70%, iar în alte cazuri tarifele s-au dublat. Ulterior însă, competiția dintre furnizori a dus la noi reduceri de preț în piață.

3-4. Merite atribuite greșit pentru ieftinirea ofertelor

Bogdan Ivan a mai spus că scăderea prețurilor ofertelor din piață ar fi fost rezultatul unor măsuri impuse de minister, inclusiv obligația traderilor de a depune garanții financiare.

În realitate, această obligație a fost introdusă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituția care reglementează piața energiei.

De asemenea, reducerea ofertelor comerciale a fost determinată în principal de liberalizarea pieței și de migrarea consumatorilor către furnizorii mai ieftini.

5. „Băieții deștepți din energie”

Ministrul a afirmat că noile reguli ar fi blocat speculațiile făcute de așa-numiții „băieți deștepți din energie”.

Problema însă nu este considerată rezolvată. Chiar premierul Ilie Bolojan a vorbit recent despre necesitatea unor măsuri suplimentare pentru limitarea practicilor speculative, iar ANRE pregătește modificări în regulile privind autorizarea unor proiecte energetice.

6. Banii din PNRR

Bogdan Ivan a susținut că în mandatul său au fost decontate aproximativ un miliard de euro pentru investiții energetice prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Plățile respective au fost însă realizate deoarece proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul de Modernizare au ajuns la etapa de finalizare. În această fază, plata fondurilor este un proces normal de decontare.

În același timp, companii din sectorul energetic au semnalat întârzieri la unele plăți pentru proiecte deja finalizate.

7. Mecanismul pentru prețul gazelor

Ministrul a afirmat că a propus Guvernului un mecanism pentru menținerea prețurilor la energia produsă din gaze.

În realitate, măsura vizează prețul gazelor naturale și nu energia produsă din acestea. De asemenea, termenul de aplicare este aprilie 2027, nu 2026.

Mai mult, ideea amânării liberalizării prețurilor la gaze fusese anunțată anterior de premierul Ilie Bolojan, înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.

8. Închiderea centralelor pe cărbune

În discursul său, Bogdan Ivan a susținut că România ar fi adoptat „cea mai agresivă politică de decarbonizare” din UE, asumându-și închiderea centralelor pe cărbune până în 2025.

În realitate, această decizie a fost parte a planului de restructurare al Complexul Energetic Oltenia, companie care a primit un ajutor de stat de aproximativ 2,5 miliarde de euro pentru a evita falimentul.

Planul prevedea înlocuirea capacităților pe lignit cu centrale pe gaz și proiecte fotovoltaice. Pentru că noile investiții au întârziat, România a cerut ulterior amânarea termenelor de închidere.

9. „Fabrica de inteligență artificială” de la Cernavodă

Ministrul a vorbit și despre un proiect de „fabrică de inteligență artificială” care ar urma să fie construită la Cernavodă și care ar putea atrage investiții de până la 5 miliarde de euro.

Proiectul nu are însă în prezent o formă clară și nici detalii concrete privind finanțarea sau calendarul. În plus, afirmația că o astfel de investiție ar descuraja atacurile cu drone în apropierea României nu are o legătură directă cu domeniul energetic sau tehnologic.

10. Episodul motorinei de 10 lei

Ministrul a susținut și că intervențiile PSD ar fi împiedicat creșterea prețului motorinei.

Totuși, la începutul crizei energetice generate de războiul din Ucraina, Bogdan Ivan respingea public scenariile potrivit cărora carburantul ar putea ajunge la 10 lei pe litru, calificând astfel de estimări drept „minciuni”.

La doar o zi după acele declarații, el a recunoscut că există totuși riscul unor scumpiri majore.

Discursul lui Bogdan Ivan a avut un impact puternic în interiorul PSD și a contribuit la mobilizarea liderilor partidului împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Analiza afirmațiilor arată însă că o parte dintre argumentele invocate în sprijinul acestei poziții sunt cel puțin discutabile atunci când sunt comparate cu datele oficiale din sectorul energetic.