De Ziua Mondială a Educației, deputatul de Iași Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a transmis un mesaj ferm în care contrapune discursul festiv cu realitatea dramatică din sistemul de învățământ. Deși a subliniat că educația rămâne temelia pe care se construiește viitorul României și a transmis aprecierea sa față de învățători, profesori și educatori, parlamentarul susține că, în locul declarațiilor de complezență, politicienii au obligația de a oferi acțiuni concrete: bugete corecte, infrastructură modernă și un respect real pentru statutul dascălilor.
Subliniind că „fără o școală puternică, nu putem avea un viitor prosper”, prof. univ. dr. Cristina Dascălu a adresat o interpelare oficială Executivului, acuzând că deciziile legislative recente au împins corpul profesoral până la limita pauperizării.
Pierderi salariale și tăieri din drepturile obținute prin grevă
Potrivit interpelării, cadrele didactice au pierdut sume importante din salariu odată cu aplicarea Legii nr. 141/2025, care a majorat norma didactică, a crescut numărul de elevi la clasă și a redus plata cu ora la aproximativ 22 de lei bruți pentru un profesor debutant. În plus, legarea acestui tarif de salariul minim brut pe țară face ca fiecare majorare a salariului minim să scadă automat valoarea orei suplimentare.
Totodată, parlamentarul reclamată anularea sau condiționarea drepturilor obținute în urma grevei generale din 2023. Prima de carieră didactică nu a mai fost acordată în 2025, iar în 2026 acordarea ei a fost condiționată de cheltuirea a cel puțin 975 de lei pe cursuri de formare. Situația devine extrem de gravă în contextul unui raport recent al Curții de Conturi, care arată că aceste sume au fost achitate din bugetul național, deși fuseseră anunțate drept fonduri europene, auditorii recomandând acum recuperarea banilor de la profesori. De asemenea, pentru o parte dintre participanții la proteste, zilele de grevă nu au fost recunoscute ca vechime în muncă sau stagiu de cotizare, detaliu aflat de unii dascăli abia la depunerea dosarului de pensionare.
Ani pierduți la pensie pentru mamele profesoare
O altă problemă majoră semnalată în interpelare vizează perioada concediului pentru creșterea copilului cuprinsă între 1 aprilie 2001 și 31 decembrie 2005. În prezent, acest interval este încadrat doar ca stagiu asimilat necontributiv, ceea ce înseamnă că nu se ia în calcul la stagiul minim și complet de cotizare și nu generează puncte de stabilitate, spre deosebire de reglementările aplicate anterior sau ulterior acestei perioade.
Solicitări concrete adresate miniștrilor de resort
- În finalul demersului său parlamentar, deputatul Cristina Dascălu a cerut miniștrilor de resort răspunsuri scrise și măsuri clare privind:
- Calcularea pierderii medii anuale suferite de un cadru didactic în baza Legii nr. 141/2025 și modificarea formulei de calcul pentru plata cu ora;
- Confirmarea oficială că Guvernul exclude recuperarea primelor de carieră didactică de la profesori și indicarea actului normativ prin care se va garanta acest lucru;
- Recunoașterea perioadelor de grevă legală ca vechime în muncă și stagiu de cotizare, cu acoperirea contribuțiilor de la bugetul de stat;
- Precizarea numărului exact de persoane — și, separat, a numărului de cadre didactice — afectate de încadrarea concediului de creștere a copilului din perioada 2001–2005 ca stagiu necontributiv, precum și termenul în care Ministerul Muncii intenționează să remedieze această inechitate.