Meșterii populari au readus la viață tradițiile autentice printr-un târg desfășurat la Palatul Culturii. Au fost expuse obiecte realizate manual, dar și legendele din spatele acestora

Cea de-a XXV-a ediție a Târgului de Meșteri Populari s-a desfășurat pe esplanada Palatului Culturii din Iași și a reunit peste 60 de meșteri din toate zonele tării, dar și din Republica Moldova. Vizitatorii au putut descoperi obiecte tradiționale realizate manual, de la ceramică la coșulețe împletite, până la porturi populare și instrumente folosite în tradițiile de iarnă.

Peste 60 de meșteri populari au fost prezenți în cadrul târgului

Neculai Matei și soția sa, Ana Matei, au fost unii dintre meșterii care au atras atenția vizitatorilor prin obiecte legate de obiceiurile de iarnă, dar și prin năframe vechi de peste 100 de ani. Provenind din comuna Ion Neculce, Târgu Frumos, Neculai Matei a expus o capră tradițională confecționată acum 7 ani, alături de alte accesorii, precum corn sau buhai. Povestea sa legată de acest obicei s-a născut încă din copilărie.

RomaniaTV

Zile libere de care nu ştiai: Cum poţi să iei bani fără să mergi la job două zile. Alte concedii pe care poţi să le ceri oricând

Observatornews.ro

Cine vor fi miniştrii din Guvernul Bolojan. Un corporatist specializat în marketing, propus de USR la Apărare

„Aici avem o capră din zona Buznea, comuna Ion Neculce, Târgu Frumos, de acolo mă trag eu. Am jucat capra vreo 20 de ani de zile. Eu am fost printre tinerii începători în anul 1976 și am fost personajul-babă la capră cu o mască pe care mi-a făcut-o mama mea atunci. Mama mea a fost croitoreasă și, din cârpe și ce mai avea ea, mi-a făcut o mască. Apoi, de la babă, am fost moșneag, am fost capră, am organizat jocul și am mai făcut asta și la doi ani după ce am venit din armată. Capra a fost și la expoziție, câțiva ani, de sărbători. Am făcut această capră acum 7 ani, când au fost «Datini, Tradiții și Obiceiuri de iarnă» pe strada Lăpușneanu. În două săptămâni am făcut-o. Am avut și succes pe Lăpușneanu. Eu eram și fotograf prin anii 1970, am avut și talentul acesta. Am avut aparatura de la un unchi de-al meu – fiind aparatură alb-negru, am predat-o la muzeu, ca să rămână acolo. Am și buhai aici, făcut din putinei de brânză, forma este ca un cofăiel de apă, cum se aducea apa de la fântână înainte, când nu erau găleți. Am căutat pe la bătrâni pe la țară, dar nu am găsit, așa că am făcut eu 15 buhai, iar acesta este cel cu numărul 16”, a spus Neculai Matei.

Pe lângă capra tradițională, Neculai Matei a expus și năframe făcute de soția sa, replici după cele tradiționale, iar vizitatorii au putut să admire o cămașă veche de 200 de ani. Meșterul a povestit cum erau folosite năframele pe vremuri.

„Năframa se lega la mâna vornicului și mergea la fiecare om să-l invite la nuntă. Eu cunoșteam cam tot satul, pentru că mama mea era croitoreasă și tot apelau la mine să fiu vornic, era frumos. Avem o colecție de lucruri mai vechi. Este o cămașă a bunicii soției mele, are în jur de 180-200 de ani și este cusută în hurmuz. Este o diferență între hurmuz și mărgele, mărgelele sunt diforme de obicei, nu egale, hurmuzul se mai numea și «aurul din sticlă», cu aceeași dimensiune, aceeași gaură. Înainte, nu erau tablouri pe pereți, erau aceste cusături, făcute de gospodine și puse pe perete, le coseau la lampă. Exact, anul care îl au pe ele este anul când au fost confecționate, anii 1959, 1967. Sunt făcute de mama soției mele. Avem împletitură cu papură și cu pănuși de porumb. Asta am învățat prin clasele primare, că erau drumurile desfundate și ne învăța la școală să facem, să le punem la ușă și să ne ștergem pe picioare. O năframă este în jur de 200 de lei sau 150 de lei”, a mai spus Neculai Matei.

Un alt meșter popular din Târgoviște a realizat casele de lut în miniatură ale celor mai renumite personalități culturale din România.

Un meșter din Republica Moldova lucrează cu lutul de peste 30 de ani

Iurie Cucuietu a prezentat în cadrul târgului o colecție impresionantă de obiecte din ceramică, cum ar fi farfurii, ulcioare, vaze de flori, clopoței, toate lucrate și pictate manual. Meșterul a povestit că lucrează cu lutul de mai bine de trei decenii, iar această pasiune a fost preluată și de fiica lui.

„Lutul sau ceramica, eu îl produc în Republica Moldova. Am peste 30 de ani de când mă ocup cu prelucrarea ceramicii. Cel mai tare îmi place să lucrez asupra clopoțeilor de vânt sau a celor individuali, pot și să fac clopoței cu nume. Am vase decorative, ulcioare, am farfurii decorative, vaze pentru flori, pentru ghiocei. Am terminat Facultatea de Arte Plastice din Chișinău. Am transmis această pasiune și fiicei mele, care a terminat, la Universitatea «George Enescu» din Iași, Grafică. Cunoaște foarte bine și tehnica prelucrării lutului, și a ceramicii, însă a considerat că cel mai bine este grafica și, acum, este în Germania, în Berlin, acolo unde locuiește și se ocupă cu grafica digitală. Eu, dacă nu lucrez într-o zi cu lutul, degeaba a trecut ziua. Sunt foarte încântat de meserie, este una dintre cele mai vechi meserii, pentru că ea a fost întâmplător găsită”, a spus Iurie Cucuietu.

Meșterul din Republica Moldova a povestit și despre originea acestei îndeletniciri tradiționale.

„A ars un coș de nuiele întâmplător, atunci era uns cu lut, sau gardul făcut din nuiele, tot cu lut era uns, și, după ardere, lutul a devenit roșu. De atunci, se spune că noi, meșteri olari, ceramiști, o să fim pedepsiți de Dumnezeu, pentru că omul se naște din lut și înapoi în lut se duce și se transformă în pământ. Iar noi, meșterii, săpăm pământul și meșterim oale, ulcioare, și le ardem din nou în cuptor. Dumnezeu a fost primul olar. Am lucrat 32 de ani în liceu, unde am predat această tehnică a ceramicii. Acum, sunt director de Școală de Arte Plastice, unde am copii pe care îi învăț nu numai a modela farfurioare. Am prețuri de la 50 de lei în sus, am farfurioare și de 10 lei, la clopoței am de 100-150 de lei. Lutul nu iubește să fie lucrat în grabă. Este un lut pe care l-am găsit în zona mea, de la fosta fabrică de cărămidă. Luăm hârlețul în mână, în saci și îl aducem acasă, îl uscăm și îl prelucrăm”, a mai povestit Iurie Cucuietu.

Târgul de pe esplanada Palatului Culturii a reunit meșteri populari din România, cât și din Republica Moldova, care au expus obiecte tradiționale lucrate manual, cât și poveștile din spatele acestora.