Micro-expoziția „Pieptenele din lemn de odagaci al mitropolitului Moldovei Sofronie Miclescu”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași invită publicul să viziteze o nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”: Pieptenele din lemn de odagaci al mitropolitului Moldovei Sofronie Miclescu (1790 – 1861), organizată la Palatul Culturii din Iași, în perioada 28 iunie – 17 septembrie 2023.

Folosirea pieptenului ca obiect de toaletă datează încă din Egiptul antic (3700 a. Chr.); în funcție de prestigiul pe care îl avea deținătorul, pieptenele era lucrat din materiale exotice, deosebit de prețioase (fildeș), ori mai accesibile și mai ieftine (os, corn, lemn). Pieptenii puteau fi oferiți ca daruri de nuntă (epoca medievală), dar erau folosiți și în ritualurile funerare, fiind des întâlniți în morminte, atât la bărbați, cât și la femei (antichitate).

O categorie aparte au constituit-o pieptenii liturgici, utilizați cu precădere de clerici, înainte de celebrarea Euharistiei. Durandus, episcop de Mende (cca. 1280), descrie folosirea liturgică a pieptenului ca fiind un simbol al ordonării minții: în timp ce episcopul stă pe tron şi îşi pune sandalele, un diacon îi acoperă umerii cu o pelerină albă, apoi el îşi „piaptănă părul cu respect și ușor”.

Pieptenele aflat în colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei, însoțit de un etui și un suport de lemn, a fost lucrat din lemn de odagaci (denumire provenită din limba turcă – ödağaci). Această esență aromatică a devenit între timp cunoscută ca lemn de agar sau oud (lignum aloes), fiind și astăzi una dintre cele mai preţioase rășini exotice.

Despre deținătorul acestui pieptene, mitropolitul Sofronie Miclescu, știm că s-a născut în 1790, într-o familie de vechi boieri moldoveni. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Secu (1818), de unde trece la Mănăstirea Neamț, ajungând până la treapta bisericească de ieromonah. La 26 mai 1826 este ales episcop de Huși, iar în 1851 accede la cea mai înaltă treaptă a clerului slujitor, cea de mitropolit al Moldovei.

Deși a ezitat să prezideze adunarea electivă din 5 ianuarie 1859, în cele din urmă a fost ales președinte al Divanului ad-hoc al Moldovei. După acest eveniment de mare importanță pentru istoria noastră, între mitropolit și Alexandru Ioan Cuza a izbucnit un conflict, pe fondul problemelor legate de administrarea averilor mănăstirilor pământene.

La 18 ianuarie 1861, din surghiunul de la Mănăstirea Slatina, înaltul prelat a trimis domnului actul de retragere din scaunul mitropolitan al Moldovei. A murit la Iași, pe 18 mai 1861, aflându-și somnul de veci în pridvorul Mănăstirii Neamț.

Așadar, pieptenii, în special cei liturgici, pot fi asociați cu persoane și eroi populari, după cum amintește și balada lui Constantin Brâncoveanu, culeasă de Vasile Alecsandri: „Fața blândă el spăla, Barba albă-și pieptăna, La icoane se-nchina”.

Seria micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei” aduce în atenția publicului obiecte de mare valoare, unele celebre, altele mai puțin cunoscute sau chiar neexpuse vreodată în ultimii 30 de ani, ce provin din colecțiile tuturor muzeelor aflate în componența Muzeului de Istorie a Moldovei.