Mihai Fifor, atac devastator la Florin Cîțu: „Conduce un atac speculativ asupra monedei naționale“

Senatorul PSD Mihai Fifor îl acuză pe ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, că repetă ceea ce ar fi făcut și în trecut, adică un atac speculativ asupra modenei naționale. Fifor susține că Florin Cîțu conduce acest atac din postura de oficial al statului român.

”Deficitul bugetar a devenit o armă de propagandă, în mâna unui ministru al Finanțelor obișnuit să speculeze, încă din perioada în care participa ca angajat al unei bănci, la atacuri asupra monedei naționale.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Românii care ar putea porni afaceri, cu mici fabrici făcute special pentru ei. Marfa nevândută ajunge acum la porci

Același lucru se întâmplă și în ultimele săptămâni, domnul Cîțu conducând un nou atac asupra leului, de data aceasta în calitate de reprezentant al Statului Român.

În goana după senzațional, ministrul Finanțelor uită să le spună românilor câteva lucruri esențiale, legat de acel mult vânturat deficit bugetar, care a contribuit la prăbușirea leului în doar câteva zile.

Probabil aceasta a și fost intenția speculatorului Cîțu.

Argumentele specialiștilor ne arată că suntem în fața unei manipulări grosolane a celor de la PNL, care se joacă cu stabilitatea economică și financiară a României, cu o nonșalanță de neimaginat.

Haideți să vedem argumentele celor care se pricep și care ne arată că lucrurile stau cu totul altfel decât sunt prezentate de Cîțu.

Potrivit datelor postate de profesorul Cristi Socol, pentru anul 2019, deficitul bugetar ESA (metodologie CE) – cel care contează – va fi sub 3% din PIB. Acest indicator stă la baza evaluării intrării în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, impunerea de sancțiuni, măsuri de ajustare s.a.

Deficitul bugetar din România se calculează pe metodologie CASH și pe metodologie ESA. Probabil că acestea erau cele două registre numite de ministrul Finanțelor registre duble, ceea ce ne arată încă o dată cât de paralel este acest domn cu funcția pe care o ocupă.

Tehnic, din 4,4% din PIB deficit pe metodologie cash (crescut intenționat în ultima lună și părând a se tinde spre atingerea lui prin inacțiune și lipsă de soluții) se scad 0,8% din PIB cheltuieli pe transferul către pensiile private și cheltuieli de înzestrare militară de 0,7% din PIB (cheltuieli care au fost făcute – inclusiv ca avans unele dintre ele – și care au intrat pe deficit cash, dar care vor intra pe deficit ESA de abia atunci când se va face recepția).

Dacă facem un calcul simplu, formula de deficit negociată cu UE ar fi: 4,4% din PIB – 0,8% din PIB – 0,7% din PIB = 2,9% din PIB.

Comisia Europeană ia în considerare și evaluează deficitul după metodologia ESA (pe angajamente). La acest tip de indicator se referă Criteriul de la Maastricht privind incadrarea unei țări într-un deficit de maximum 3% din PIB.

Având în vedere argumentele de mai sus, consider că ar fi câteva întrebări la care cei de la PNL ar trebui să răspundă: 1. S-a negociat cu Comisia Europeană invocarea şi acceptarea clauzelor care să menţină deficitul ESA la sub 3% din PIB în 2019 și s-a acceptat să fie gonflat deficitul cash cu tot ceea ce însemna plată urgentă către companii, ca şi cum arieratele ar veni doar dinspre stat către privat?

2. La rectificarea bugetară s-au acordat miliarde de lei rambursări de TVA, despăgubiri ANRP, fonduri de rezervă s.a. S-au făcut verificări analitice pe dosarele de rambursare la TVA, se pot prezenta situaţii exacte? Este acest proces concordant cu principiile prudenței și responsabilității fiscal-bugetare?

3. Dacă erau găuri în buget, de ce nu s-a mai așteptat o lună plata avansurilor pentru anumite achiziții? Cine suportă declarațiile iresponsabile pe situația bugetară a României, care a dus la deprecierea consistentă a cursului de schimb, generând costuri de finanțare mai mari pentru stat și folosirea a cel puțin 600 de milioane euro din rezerva valutară a României pentru stabilizarea cursului de schimb?

4. Cine acoperă sumele pe care milioane de români le plătesc în plus pentru credite, în urma deprecierii monedei naționale?”, scrie Mihai Fifor.