Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, susțin un briefing la finalul ședinței de Guvern.
Principalele declaratii ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu:
„Am aprobat cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare după schimbarea guvernului.
Pregătirea populației pentru Apărare, primul proiect. Astăzi a fost aprobat. Ambele proiecte vor merge către Parlament, vom cere procedură de urgență. Am încredere că vor fi adoptate până la finalul anului.
Primul proiect pleacă de la o necesitate reală: rezerva națională este îmbătrânită, în fiecare an pierdem din ea. În acest an trec în retragere peste 120.000 de gradați / soldați, care depășesc vârsta de 50 de ani. E nevoie să întinerim această rezervă”
Ministrul Ionuț Moșteanu răspunde la întrebările jurnaliștilor:
Întrebare: Cât investim în construcția de drone în colaborare cu Ucraina?
„E o discuție destul de complicată, m-aș hazarda să dau un răspuns. Toată lumea vorbește de drone, toată lumea are o soluție. Există o particularitate aici, lucrurile evoluează foarte rapid. Acum trei ani nu discuta nimeni de drone.
Sunt un tip de echipament pe care nu rentează să le ții pe stoc. O dronă care acum este bună peste trei luni s-ar putea să nu mai ai ce face cu ea. Partea de tehnologie, de comandă, creierul unei drone este cel mai important. Aici este o cursă în care vreau să avem ca țară un cuvânt de spus pentru a dezvolta în acest domeniu.”
Întrebare, despre Zidul de drone:
„Este o propunere a Comisiei care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Noi am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant pentru a crește capacitatea de apărare anti-aeriană. Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni. Cele mai multe drone care se fabrică acum nu sunt interceptoare, ci de atac.
Noi nu avem nevoie de drone de atac, ci de interceptoare. Și aici Ucraina mai are mult de lucru.
Este un proces de dezvoltare industrială care este în curs și care va continua într-un ritm rapid. Vrem să fim parte din soluția la această problemă și vom fi parte din soluție. Toate țările de pe flancul estic au nevoie de capabilități de apărare la sol, capabilități care să le vadă venind, radare moderne, și capabilități de doborâre a dronelor – sisteme clasice, cu radar, cu done.”
Întrebare: Ce va face statul în ce privește achiziția de blindate?
„Toate echipamentele militare au costuri de mentenanță. E nevoie de înzestrarea armatei, Armata a fost cumva abandonată mulți ani de zile.
Toate țările europene și-au dat seama că sunt subechipate, subînzestrate.
Noi am stabilit în 2022 că achiziționăm 54 de tancuri Abrams, urmează să vină în 2027 – 2028. Etapa a doua de înzestrare este cu 216 tancuri.
Aceste ținte sunt stabilite împreună cu aliații. Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri și o sumă estimată de 6,5 miliarde euro.
Urmează o procedură de licitație restrânsă cu condiția de localizare a producției în România. Este esențial să avem baza industrială aici pentru producție și mentenanță. Asta va fi condiție obligatorie.
Estimez că în 2027 vom închide procedura și vom începe procesul de livrare a echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile.”
Întrebare: Câți operatori de drone are Armata României acum?
„Nu am informația exactă, nu avem o unitate de operatori de drone. Cele mai multe drone se folosesc pentru recunoaștere.
Ministerul Apărării caută cea mai eficientă soluție. Există interes din partea instituțiilor de învățământ de a dezvolta aceste capacități. E parte din focusul Armatei române. Echipamentele pe care le avem acum sunt mai degrabă echipamente sofisticate, gen Bayraktar. Zona de FPV este mai la început.”
Întrebare: Se conturează un scenariu în care dronele rusești ar putea fi lovite în Ucraina?
„Nu, în momentul acesta nu. Aliații au decis că alianța nu se implică dincolo de granițele alianței, în spațiul aerian al Ucrainei. Decizia este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean.”
Întrebare: În legătură cu corveta din Turcia, când va fi operațională?
„Va fi operațională din prima zi. Corveta e gata, e funcțională, e nouă, am primit aprobarea Parlamentului pentru a semna contractul. Undeva în noiembrie va fi finalizat acest contract, corveta va intra în serviciul armatei, are armament pe ea, standarde NATO. Peste armamentul standard va veni un sistem de rachete americane, care vor echipa toate forțele navale române. Integrarea se va face aici în România. E o corvetă de care armata română are nevoie.”
Întrebare: Cum ați dat ordinul de doborâre a dronei?
„Nu am dat eu ordinul atunci, piloții au avut aprobarea de a doborî drona de la comandantul misiunii.”
Întrebare: Care sunt beneficiile pentru tinerii voluntari?
„Datoria civică, un beneficiu financiar, am propus trei salarii medii pe economie. Cei mai buni dintre ei vor putea rămâne în Armată, ca militari profesioniști. E un lucru care se întâmplă cam peste tot în Europa.”
Întrebare: De câți militari ar avea nevoie România pentru parametri optimi?
„Există țintă de 120.000 militari profesioniști, absolut suficientă pentru nevoile Armatei. Mai avem până acolo, suntem peste 80000, totul ține de dorința oamenilor de a intra în Armată.
Când vorbim de mărimea și înzestrarea Armatei, vorbim și de niște cheltuieli.”
Întrebare: Ați mutat bani de la înzestrare pentru plata salariilor?
„Pentru MApN situația nu e gravă, am găsit soluții la rectificare.
Asta e situația pe care am moștenit-o. Bugetul a fost destul de fantezist, a supraevaluat veniturile și a diminuat cheltuielile.
O să reușim să stăm în bugetul aprobat la începutul anului.
Mandatul guvernului Bolojan e să reechilibreze situația bugetului României.”
Întrebare: Potrivit legii apărării, președintele poate dispune angajarea de capacități militare pentru protejarea cetățenilor români în afara teritoriului, chiar și în cazul unor conflicte militare?
„În 2021 am avut efective militare în Afganistan, ne-am retras prin Pakistan cu retragerea SUA. În aceste cazuri trebuie deplasată și o forță de protecție.
Împreună cu aliații trebuie să putem lua decizii și să le și implementăm când e nevoie. O amenințare hibridă poate fi atacarea infrastructurii energetice, care poate deveni un atac la siguranța unei țări.
Creăm un lanț de aprobări transparent pentru a nu permite nimănui să abuzeze de el.”
Întrebare: S-a discutat în CSAT despre raportul privind ingerința Rusiei în alegerile din România?
„Nu a existat discuția acesta în CSAT.”
Întrebare: Premierul Bolojan a anunțat că vrea să elimine excepții pe pensiile anticipate
„Legea privind pensionarea militarilor a fost trecută recent, a fost jalon în 2023, aprobată cu Comisia, vârsta de pensionare este 63 de ani.
Această vârstă de poate scurta în funcție de tipul de încadrare și misiune.
Nu avem nicio altă discuție în acest moment. Dacă va fi o discuție, va trebui să implice tot sistemul național de Apărare, nu numai cu Armata.”
Ministra Oana Țoiu răspunde la întrebările jurnaliștilor:
Întrebare: Sunteți de acord că desființarea IDR?
„Avem un obiectiv de a micșora numărul de instituții, pentru a răspunde presiunii în buget. MAE are un punct de vedere negativ față de acest proiect.”
Întrebare: De ce ați mers dvs la ONU și nu președintele Nicușor Dan?
„Președintele a clarificat răspunsul.
Obiectivele noastre au fost axate pe siguranța cetățenilor noștri.
România a adresat preocupările României și solidaritatea cu celelalte țări în ce privește intrarea în spațiul aerian al unor drone.
România a fost nominalizată ca o țară care are sprijinul și solidaritatea din partea unei majorități a țărilor ONU.”
Întrebare: Care este procentul de detașări încheiate la MAE?
„Am publicat aceste cifre, sunt publice pe site, avem decizia foarte clară de a înlocui acest instrument cu instrumentul concursului.
Avem deschise concursuri de angajare pe site-ul MAE.
Avem discuții la nivelul guvernului pentru a îmbunătăți regulile generale de detașare.
La nivelul corpului diplomatic, acest procent de detașări este sub 5%.”
Întrebare: În ce stadiu este proiectul de producere a dronelor defensive în colaborare cu Ucraina?
„Ministrul Apărării poate răspunde întrebărilor tehnice.”
Întrebare: La CSAT s-a discutat ce va prezenta președintele la Copenhaga despre ingerința Rusiei?
„Ultima ședință a fost când eram la sesiunea ONU din New York.”
Proeuropenii băgațivă bananele în cur , încolonarea și marș la războiul noii ordini mondiale pentru resursele planetei !