Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, despre Ordonanţa de reducere a cheltuielilor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat vineri, după şedinţa de Guvern, despre Ordonanţa de reducere a cheltuielilor, că pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate, a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar, el precizând că absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, trebuie să fie prioritare.

Marcel Boloş a declarat vineri că în contextul actual al execuţiei bugetare deficitul bugetar a ajuns la 3,55% ceea ce înseamnă o sumă de peste 56 de miliarde de lei, care este înregistrată ca deficit la bugetul general consolidat, în condiţiile în care ţinta pe care ne-am asumat-o, până la finalulul anului 2023, prin Programul de convergenţă discutat şi aprobat cu Comisia Europeană, a fost de 4,4% din PIB, notează news.ro.

Ministrul Finanţelor a spus că pachetul de măsuri fiscal bugetare promulgat de preşedintele României cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, de combatere a evaziunii fiscale şi măsuri fiscal-bugetare cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei.

„Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către Guvern şi intrarea în vigoare, după cum vedem, este în cursul lunii octombrie, deci efectele vor apărarea cu data de 1 noiembrie şi 1 ianuarie 2024.

„În aceste condiţii, pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate şi programul de convergenţă a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar”, a arătat Boloş, precizând că măsurile nu mai afectează contribuabilii ci statul face de data aceasta eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public, astfel încât să ne putem respecta angajamentele”, a spus Boloş.

Ministrul a afirmat că Ordonanţa are trei direcţii de măsuri, primul pachet se referă la flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, ceea ce presupune că mecanismul prin care se asigură sumele pentru funcţionarea statului se vor derula prin Fondul de rezervă bugetară pentru a avea un control cât mai sigur asupra cheltuirii banului public, în lipsa rectificării bugetare.

„Acesta era necesar pentru a putea aloca fonduri necesare funcţionării statului”, a adăugat el.

Boloș: Măsurile nu mai afectează contribuabilii, ci statul face eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public

Ministrul Finanţelor a mai spus că a doua direcție se referă la cofinanţarea proiectelor europene, iar de această dată, prioritatea României este să închidă partea de programare 2014-2020 care are eligibilitatea cheltuielilor până la finalul anului.

„România are un buget de 24 de miliarde de euro şi aceasta este prioritatea, ca absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, să fie prioritare pentru ţara noastră”, a explicat Marcel Boloş.

El a subliniat că a treia direcţie se referă la autorităţile publice locale sau centrale.

„Este de notorietate faptul că în ultimele luni ale anului nivelul cheltuielilor de funcţionare dar şi cele legate de investiţii înregistrează niveluri record de cheltuială iar acum România are nevoie să prioritizeze investiţiile din fonduri europene”, a spus ministrul Finanţelor.

Potrivit lui Boloş, contextul acestui set de măsuri, din analizele MInisterului de Finanţe, în lunile noiembrie şi decembrie aceste tipuri de cheltuieli de funcţionare, cu bunuri şi servicii şi cele cu investiţii care au finanţarea din bugetul de stat şi bugetele locale, înregistrează de trei, patru, sau cinci ori decât în timpul anului.

„Plafonarea aceasta a cheltuileilor, cum e ea denumită, este la nivelul mediei acestor plăţi care apar în cursul anului pentru aceste tipuri de cheltuieli, nu suntem în situaţia de a interzice cheltuieli ci plafonăm aceste cheltuieli şi prioritzăm investiţiile de care România are nevoie, cu finanţare din fonduri europene şi PNRR”, a explicat Boloş.

„Trebuie să fim foarte atenţi pentru că este vorba de viitorul României în joc, este vorba de investiţiile care contribuie decisiv la modernizarea României”, a spus el.