Ministrul Rafila, despre programul ​„Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”. Când va fi demarat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

​Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat vineri lansarea programului „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”, care prevede reabilitarea blocurilor alimentare ale spitalelor, acolo unde există, şi dotarea acestora.

„Programul pe care îl lansăm în acest moment pentru aceste 252 de unităţi sanitare publice care au fost incluse în analiză se referă la reabilitarea blocurilor alimentare acolo unde ele există şi au bucătării şi dotarea acestor bucătării. Un buget mediu de 2,5 milioane de euro pentru o unitate este suma la care am ajuns, ceea ce ar însemna un buget estimativ de circa 450 milioane euro, dar sunt situaţii în care deja lucrurile s-au făcut, cum este aici la Spitalul Universitar. (…) Am trecut să identificăm sursele de finanţare şi avem discuţii avansate cu cei de la Banca Mondială ca să putem face un program de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii hranei în spitalele româneşti, siguranţei hranei, pentru că acesta este alt aspect. Va fi un apel de proiecte pe care sperăm să îl lansăm la începutul anului viitor”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, citat de Agerpres.

Alocaţia de hrană a crescut de la 11 la 22 de lei pentru un pacient obişnuit

Rafila mai spune că a fost făcută o evaluare începând de anul trecut în 252 de spitale publice care a arătat că două treimi dintre acestea aveau servicii de catering şi doar o treime bucătării proprii.

„De cele mai multe ori reclamaţiile sunt legate de catering pentru că mâncarea ori e rece, ori este destul de puţin atrăgătoare poate şi din punct de vedere al conţinutului… Doar o treime dintre spitale aveau bucătării proprii”, afirmă ministrul Sănătății.

Rafila a amintit că alocaţia de hrană a crescut de la 11 la 22 de lei pentru un pacient obişnuit, iar pentru cei cu anumite patologii ajunge la 33 de lei pe zi:

„Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii. Sunt transferaţi separat pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului, cum era în trecut. Este clar că este o încurajare a dezvoltării serviciilor de bucătărie şi respectiv de preparare şi distribuţie a hranei”, a arătat Alexandru Rafila, adăugând că la Spitalul Universitar din Bucureşti, un astfel de proiect a fost pus în practică.

Potrivit managerului Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, Cătălin Cîrstoiu, nu este uşor de realizat într-un spital public asigurarea necesarului caloric corect:

„A asigura necesarul caloric, componenţa corectă într-un meniu între glucide, lipide şi proteine este un lucru nu deloc uşor de realizat într-un spital public. Practic, spitalul nu este un restaurant în sensul propriu al cuvântului. Aici vorbim despre o alimentaţie echilibrată”, a spus medicul, care a susţinut că este mult mai eficient ca hrana bolnavilor să fie gătită în bucătăria proprie, decât să se folosească un serviciu de catering.