Mișcare strategică a Papei Francisc. Numește 20 de cardinali apropiați doctrinar care vor putea influența decisiv alegerea unui nou papă

Oameni de teren, de pe toate continentele şi sensibili la problemele „periferiei”: Papa Francisc va numi sâmbătă, 27 august, 20 de cardinali noi la Vatican, prelaţi cu opinii apropiate de linia sa doctrinară, o măsură care este considerată o etapă suplimentară în pregătirea succesiunii actualului suveran pontif, informează AFP preluat de agerpres.

Acest consistoriu, cel de-al optulea din pontificatul papei Francisc după alegerea sa în calitate de lider al Bisericii Catolice în 2013, intervine pe fondul speculaţiilor referitoare la o posibilă demisie a papei de 85 de ani, constrâns de mai multe luni să se deplaseze într-un scaun cu rotile din cauza durerilor la genunchi şi care a spus că lasă „deschisă” posibilitatea de a se retrage din această funcţie într-o bună zi.

RomaniaTV

O mai ții minte pe Raluca Lăzăruț? Cum arată acum și cu ce se ocupă în Chicago fosta prezentatoare TV. E plină de bani!

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Papa Francisc numește 20 de cardinali apropiați doctrinar

Sâmbătă, 27 august, la ora locală 16:00 (14:00 GMT), în bazilica Sf. Petru din Roma, papa Francisc va numi 20 de cardinali noi, dintre care 16 vor deţine titlul de „cardinal elector” – atribuit prelaţilor cu vârste mai mici de 80 de ani şi care vor putea să participe la viitorul conclav.

Numirea acestor înalţi prelaţi însărcinaţi cu funcţii de consiliere a papei este monitorizată cu mare atenţie de experţi şi de observatori, care văd în ceremonia de sâmbătă un indiciu despre posibila linie doctrinară pe care o va avea viitorul lider spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici din lumea întreagă.

Sensibil la problemele comunităţilor minoritare, aplecat spre chestiunile sociale şi spre evanghelizare, papa Francisc, de origine argentiniană, a renunţat la alegerea tradiţională a unor arhiepiscopi din marile oraşe, preferând să atribuie titlul de cardinal unor prelaţi mai puţin cunoscuţi.

Cu cinci asiatici, inclusiv doi indieni, acest consistoriu confirmă creşterea în influenţă a continentului Asia. Evenimentul de sâmbătă este totodată „reprezentativ pentru Biserica de astăzi, cu un loc important atribuit emisferei sudice”, unde trăiesc 80% dintre catolici, a subliniat Bernard Lecomte, un specialist în chestiuni de la Vatican.

La finalul consistoriului de sâmbătă, 27 august, primul organizat după cel din noiembrie 2020, papa Francisc va fi numit 83 cardinali din totalul actual de 132 de electori, reprezentând astfel aproape două treimi din totalul lor, proporţia necesară pentru alegerea unui nou papă, deşi această alegere este mereu imprevizibilă.

Cu 40% dintre electori, Europa va rămâne continentul cel mai bine reprezentat, devansând America de Sud şi Asia (16% fiecare), Africa (13%) şi America de Nord (12%).

Cine sunt cei care vor îngenunchia în faţa papei pentru a-şi primi bareta roşie

Printre personalităţile notabile care vor primi titlul de cardinal se află americanul Robert McElroy, episcop de San Diego, considerat un prelat progresist, mai ales datorită poziţiilor sale faţă de catolicii homosexuali.

Trebuie menţionată şi alegerea neaşteptată a misionarului italian Giorgio Marengo, care îşi exercită profesia în Mongolia şi care va deveni, la vârsta de 48 de ani, cel mai tânăr cardinal catolic din lume.

Lor li se alătură şi Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, un prelat deosebit de angajat în dialogul interreligios, care devine cel de-al şaselea francez din colegiul cardinalilor.

Alţi „oameni de teren” care vor îmbrăca roba purpurie sunt nigerianul Peter Okpaleke, brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, precum şi Virgilio Do Carmo Da Silva, arhiepiscop de Dili (oraş din Timorul de Est).

Trei dintre viitorii cardinali ocupă deja posturi de mare responsabilitate în cadrul Curiei, „guvernul” de la Vatican: britanicul Arthur Roche, sud-coreeanul You Heung-sik şi spaniolul Fernando Vergez Alzaga.

Conform cutumei, cu toţii vor îngenunchia în faţa papei pentru a-şi primi bareta roşie şi inelul de cardinal. Ceremonia, la care Franţa va fi reprezentată prin ministrul său de Interne, Gerald Darmanin, va fi urmată de tradiţionala „vizită de curtoazie” la Vatican, care permite publicului să îi salute pe noii cardinali.

Apoi, luni şi marţi, va avea loc o întâlnire cu cardinalii din lumea întreagă, pe care papa Francisc a dorit să îi reunească pentru a discuta împreună despre noua „Constituţie” a Vaticanului, intrată în vigoare în luna iunie, precum şi despre viitorul Bisericii Catolice.

Suveranul pontif şi-a accelerat în ultima vreme reformele care vizau Curia şi finanţele Sfântului Scaun, pentru a le oferi astfel o mai mare transparenţă.