Momâia premarului Mișu devine „Fratele Sile, mână de aur”

Babele bârfitoare încep rubrica de azi cu câteva chestiuni legate de Sile Chiron. Nu se știe de ce exact, dar se bănuiește motivul, Sile, momâia lui Mișu, premarul, a luat calea pocăinței. Cu cine se întâlnește începe să vorbească despre Dumnezeu, despre biserică și despre rolul credinței. Mai mult decât atât, este văzut des pe la biserici și popi. Acum nu zic babele că face ceva greșit, din contră! Bravo lui, doar că mulți râd de el și spun că s-a întors spre Dumnezeu de teama pușcăriei. Are morcovelul în funduleț, cu tot cu iepuraș, și acum caută să se agațe de orice din frică… Nu ne mirăm să se retragă pe la vreo mănăstire mâine, poimâine. Parcă-l și vedem: „Fratele Sile, mână de aur”! Sau cine știe cum i s-ar spune…