Moscova „va da un răspuns adecvat” României după declararea a doi diplomaţi ruşi ca persona non grata

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Moscova „va da un răspuns adecvat” la declararea de către România a ataşatului militar rus de la Bucureşti şi a adjunctului său ca persona non grata, a declarat miercuri pentru TASS Ministerul rus de Externe.

Ministerul român de Externe i-a declarat persona non grata pe ataşatul militar rus şi pe asistentul acestuia „pentru activităţi care nu respectă prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”.

Decizia a fost comunicată însărcinatului cu afaceri al Federaţiei Ruse în România, Elena Kopnina, care a fost convocată la Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.

Kopnina a confirmat corespondentului TASS că a fost convocată la Ministerul Afacerilor Externe şi că i s-a înmânat o notă prin care ataşatul militar şi asistentul său au fost declaraţi persona non grata.

„Partea rusă consideră acest pas nerezonabil şi neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a riposta”, a spus ea, conform News.ro.

Ce prevede Convenția de la Viena

Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961 stabilește regulile fundamentale pentru relațiile dintre state și activitatea diplomatică. Conform acestei convenții, diplomații beneficiază de imunitate și privilegii speciale, dar trebuie să respecte anumite obligații. Printre activitățile care contravin prevederilor convenției și pot duce la expulzarea unui diplomat se numără:

Activități de spionaj – Diplomații nu au voie să desfășoare activități de culegere de informații secrete, recrutare de agenți sau alte acțiuni de intelligence împotriva statului gazdă.
Amestecul în afacerile interne ale statului gazdă – Diplomații nu pot influența procesele politice, alegerile, mișcările sociale sau să sprijine grupuri politice interne într-un mod incompatibil cu statutul lor diplomatic.

Activități economice ilegale – Convenția interzice diplomaților să se angajeze în afaceri sau activități comerciale incompatibile cu statutul lor.
Încălcarea normelor de securitate națională – Diplomații nu pot sprijini grupuri extremiste, organizații teroriste sau acțiuni ce subminează stabilitatea statului gazdă.
Utilizarea incorectă a misiunii diplomatice – Ambasadele și consulatele nu pot fi folosite pentru acțiuni care nu au legătură cu activitatea diplomatică, cum ar fi adăpostirea persoanelor căutate de autoritățile statului gazdă sau distribuirea de materiale subversive.
Propagandă agresivă – Diplomații nu trebuie să desfășoare activități de propagandă în favoarea statului de origine într-un mod care afectează relațiile bilaterale.
Încălcarea regulilor privind imunitatea diplomatică – De exemplu, utilizarea abuzivă a statutului diplomatic pentru a evita sancțiuni legale în cazul unor infracțiuni grave.