USR și PNL au depus miercuri o moțiune simplă împotriva ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete. Cele două formațiuni îl acuză pe oficial că nu gestionează corespunzător problemele grave din sistemul medical, de la lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer și pacienții cu afecțiuni psihice până la întârzierile în finanțarea serviciilor medicale și pierderea unor fonduri europene destinate construirii spitalelor.
Documentul a primit un titlu sugestiv: „Un pacient nu poate înghiți un tabel. Un spital nu se construiește cu comunicate de presă. Domnule Rogobete, asumați-vă eșecul politic!”.
Reprezentanții USR și PNL susțin că ministrul este mai preocupat de propria imagine publică decât de rezolvarea problemelor din Sănătate. În opinia inițiatorilor, Alexandru Rogobete ar evita asumarea responsabilității, prezentând rezultate cosmetizate și tratând reclamațiile pacienților drept simple probleme de comunicare.
Restanțe de miliarde de lei și probleme cu bugetul Sănătății
Unul dintre principalele reproșuri vizează modul în care a fost construit bugetul Sănătății pentru 2026. Potrivit semnatarilor moțiunii, deficiențele de finanțare au adus mai multe componente ale sistemului medical în pragul blocajului la începutul lunii octombrie.
De asemenea, opoziția critică modul în care ministrul a prezentat rectificarea bugetară din 30 octombrie 2026, când a anunțat alocarea a 8,3 miliarde de lei pentru Sănătate. USR și PNL susțin că în această sumă trebuie privite și restanțele de 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale, care nu au fost achitate.
Potrivit celor două partide, întârzierile afectează angajatorii, care ajung să își blocheze resursele financiare sau să recurgă la credite pentru a-și continua activitatea, dar și persoanele care așteaptă decontarea concediilor medicale.
În acest context, USR și PNL cer un calendar clar pentru achitarea datoriilor, cu termene precise și situații detaliate pentru fiecare casă de asigurări de sănătate. De asemenea, solicită măsuri concrete pentru prevenirea acumulării unor noi restanțe.
Bolnavii de cancer, în centrul scandalului medicamentelor lipsă
O altă acuzație importantă se referă la lipsa unui sistem eficient prin care farmaciile să poată raporta medicamentele indisponibile. Opoziția afirmă că Ministerul Sănătății nu oferă o imagine reală asupra stocurilor și nu a creat un mecanism funcțional de monitorizare a sesizărilor.
Inițiatorii moțiunii amintesc cazul unei paciente oncologice care a reclamat recent că nu poate găsi unul dintre medicamentele de care are nevoie. În locul unor soluții concrete, susțin aceștia, ministrul ar fi răspuns prin prezentarea unor tabele și prin avertismente referitoare la răspândirea panicii și a informațiilor considerate neadevărate.
USR și PNL amintesc că România avea încă din octombrie 2016 o platformă online, medicamentelipsa.ms.ro, prin intermediul căreia pacienții și profesioniștii din domeniu puteau semnala lipsurile din farmacii. Sistemul a funcționat mai mulți ani, însă Ministerul Sănătății a confirmat în martie 2024 că platforma nu mai era funcțională.
Mai mult, opoziția susține că, în perioada în care ministerul a fost condus de Alexandru Rafila și ulterior de Alexandru Rogobete, a fost eliminată și obligația dezvoltării unui mecanism de urmărire a sesizărilor farmaciilor privind medicamentele indisponibile, prevăzută în Ordinul 1.345/2016.
Acuzații privind controlul politic al caselor de sănătate
Un alt punct sensibil din moțiune vizează anularea concursului pentru ocuparea a 16 funcții de director general în cadrul caselor județene de asigurări de sănătate.
Potrivit documentului, pe 16 noiembrie 2026, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a decis anularea procedurii, cu numai două zile înainte de proba scrisă. Printre motivele invocate în anunțul oficial s-ar fi numărat și o rezoluție a ministrului Sănătății din 13 noiembrie.
USR și PNL consideră că această decizie ridică semne de întrebare privind autonomia instituțiilor din sistem și acuză o tentativă de influențare politică a structurilor care gestionează bani publici.
Cele două formațiuni solicită publicarea rezoluției ministrului, justificarea aplicării acesteia după evaluarea dosarelor candidaților și prezentarea unui calendar pentru reluarea concursurilor.
Din 27 de spitale promise prin PNRR au mai rămas doar opt
Poate cea mai gravă acuzație din moțiune privește fondurile europene destinate construirii și modernizării spitalelor. USR și PNL îi atribuie lui Alexandru Rogobete, atât în perioada în care a fost secretar de stat, cât și în actuala funcție de ministru, o parte din responsabilitatea pentru pierderea finanțărilor prevăzute prin PNRR.
Potrivit datelor invocate de inițiatorii moțiunii, România avea inițial 27 de spitale incluse în programul finanțat cu 2,2 miliarde de euro din fonduri nerambursabile. În urma modificărilor, pe lista proiectelor care mai beneficiază de finanțarea inițială ar fi rămas doar opt unități medicale.
Trei spitale au fost eliminate complet din program, nouă au fost transferate pe Programul Sănătate 2021-2027, cu termen teoretic de finalizare în 2028, iar alte șase au fost mutate pe o schemă de finanțare prin împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
În opinia opoziției, situația reprezintă un eșec major, în condițiile în care România a avut la dispoziție pentru investițiile în infrastructura medicală fonduri fără precedent.
La finalul comunicatului, USR și PNL cer ca Alexandru Rogobete să plece de la conducerea Ministerului Sănătății. Cele două partide susțin că românii au nevoie de medicamente disponibile, servicii medicale de calitate, spitale moderne și suficient personal medical, nu de campanii de imagine și declarații publice.
Nu este un ministru bun! Cine vorbeste mult , face putin!
Rogobete s-a pus pe treabă. E fiert pe reformă, face experimente în sănătate. Sună la spitale de stat și încearcă să obțină programări la neurologie pentru bunica lui imaginară, inventată special pentru această operațiune. Dacă își modifică și vocea, vorbind ba pițigăiat, ba gros.
Dacă dă roade, experimentul lui Rogobete merită extins la nivelul întregului Guvern. Ministrul Transporturilor ar putea să se deghizeze în „surdo-mut” pe CFR, să împartă pixuri și iconițe călătorilor din trenurile cu sute de minute de întârziere la o singură cursă. Costreie ar putea inventa un elev de clasa a VIII-a, la o școală de stat, pentru care părinții trebuie să facă un împrumut la bancă, să dea la „pregă”, pentru că la clasă nu e timp să se facă suficientă carte. Manole ar putea încerca să trăiască o lună din pensia bunicii lui Rogobete.