Aliații NATO se tem că Donald Trump ar putea intensifica presiunile asupra Alianței dacă republicanii pierd alegerile din SUA. Retragerea unor militari americani din Europa este unul dintre scenariile discutate.
Donald Trump ar putea intensifica presiunile asupra NATO dacă republicanii pierd alegerile parlamentare din 3 noiembrie, avertizează diplomați ai Alianței. Unul dintre scenariile luate în calcul este retragerea a mii de militari americani din Europa, într-un moment tensionat pentru securitatea continentului.
NATO se teme de o reacție dură a lui Donald Trump după alegerile din SUA
Potrivit unei analize publicate de Politico, cinci diplomați NATO, care au solicitat anonimatul, se tem că o eventuală înfrângere electorală a republicanilor l-ar putea determina pe președintele american să își concentreze mai mult atenția asupra politicii externe. Dacă democrații obțin controlul asupra Congresului, agenda internă a administrației ar putea întâmpina obstacole mai mari, iar Trump ar avea motive să urmărească obiective importante pe plan internațional.
Una dintre principalele îngrijorări ale aliaților europeni privește viitorul prezenței militare americane pe continent. Trei dintre diplomații citați de Politico au indicat posibilitatea retragerii altor câteva mii de militari americani, în cazul în care Trump decide să își folosească mai agresiv atribuțiile în domeniul politicii externe.
O revizuire a efectivelor militare americane din Europa este așteptată în luna decembrie. Diplomații se tem că rezultatul alegerilor ar putea influența această evaluare și că președintele american ar putea decide să extindă eventualele reduceri de personal militar.
Un oficial european de rang înalt din domeniul apărării a atras atenția asupra comportamentului pe care îl pot avea liderii aflați într-o perioadă de slăbire a influenței politice. Acesta a remarcat că președinții care își pierd sprijinul intern pot deveni mai imprevizibili în deciziile de politică externă.
Atacurile la adresa NATO sunt considerate de unii diplomați o componentă constantă a viziunii lui Trump asupra relațiilor internaționale. În acest context, o eventuală înfrângere electorală a republicanilor ar putea amplifica tensiunile dintre Washington și aliații europeni.
Ce spune Casa Albă despre relația lui Donald Trump cu NATO
Administrația americană respinge perspectiva potrivit căreia președintele ar urmări slăbirea Alianței Nord-Atlantice. Olivia Wales, asistentă a secretarului de presă al Casei Albe, a declarat pentru Politico că Donald Trump a contribuit mai mult decât oricine altcineva la consolidarea NATO.
Reprezentanta administrației a invocat acordul privind creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor membre până la 5% din produsul intern brut, consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda și eforturile președintelui de a pune capăt războiului din Ucraina.
Wales a mai transmis că Trump nu va accepta declinul Occidentului și că va continua să apere interesele Statelor Unite atât pe plan intern, cât și în relațiile internaționale.
Declarațiile Casei Albe contrastează cu îngrijorările exprimate de diplomații europeni. Diferența de perspectivă reflectă tensiunile existente în interiorul alianței, în special în privința împărțirii responsabilităților pentru apărare și a sprijinului acordat Ucrainei.
„Ar putea fi foarte supărat”. Ce scenarii iau în calcul diplomații NATO
Temerile aliaților sunt legate și de posibilitatea ca administrația Trump să condiționeze menținerea prezenței militare americane în Europa de acceptarea unui acord de pace în Ucraina, susținut de Washington.
Oana Lungescu, fostă oficială NATO, a avertizat că revizuirea prezenței militare americane, situația din Ucraina și viitorul securității europene ar putea ajunge să fie discutate în cadrul unei înțelegeri mai ample cu Rusia.
Un asemenea scenariu ar putea avea consecințe importante pentru statele europene, mai ales dacă deciziile privind trupele americane și sprijinul pentru Ucraina ar fi legate de negocierile dintre Washington și Moscova.
Unul dintre diplomații NATO citați de Politico a descris posibila reacție a președintelui american printr-o declarație îngrijorătoare.
„Ar putea fi foarte supărat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Dacă va fi așa, „va fi foarte dur”, a precizat oficialul european.
Pe lângă reducerea efectivelor militare, diplomații au menționat și alte măsuri care ar putea afecta alianța. Printre acestea se numără diminuarea contribuțiilor americane la finanțarea comună a NATO, limitarea programului PURL, prin care sunt achiziționate arme pentru Ucraina, și apropierea suplimentară de Rusia. Acestea sunt posibilități prezentate de sursele Politico, nu măsuri confirmate de Casa Albă.
Cum ar putea afecta retragerea militarilor americani securitatea Europei
O eventuală reducere amplă a prezenței militare americane ar pune presiune asupra capacităților de apărare ale statelor europene. Continentul depinde în continuare de anumite resurse militare furnizate de Statele Unite, inclusiv în domenii precum informațiile și recunoașterea, apărarea aeriană, războiul electronic, realimentarea aeronavelor în zbor și logistica militară.
Jennifer Kavanagh, cercetătoare la organizația Defense Priorities, a atras atenția că Europa ar întâmpina dificultăți înlocuind rapid unele dintre aceste capacități, dacă Washingtonul ar decide o retragere mai amplă a trupelor și echipamentelor.
Totuși, nu toți reprezentanții statelor membre NATO consideră că scenariul cel mai pesimist se va concretiza. Ministrul apărării din Muntenegru, Dragan Krapović, a amintit că speculațiile privind o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO au apărut în repetate rânduri, fără ca acest lucru să se întâmple.
El a subliniat și rolul Congresului în deciziile privind reducerea efectivelor americane din Europa. În același timp, un al șaselea diplomat NATO citat de Politico a pus sub semnul întrebării posibilitatea de a anticipa cu precizie deciziile actualului președinte american.
Alegerile din 3 noiembrie nu vor decide direct viitorul apartenenței Statelor Unite la NATO, însă rezultatul lor ar putea influența relația dintre Casa Albă și Congres.