Negocieri blocate. Premierul propune 3.200 euro, magistrații amenință cu noi revendicări

Premierul Ilie Bolojan a descris într-un interviu la Euronews, joi seara, 13 noiembrie, atmosfera tensionată de la întâlnirea dintre magistrați și liderii coaliției, găzduită cu o zi înainte la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Discuțiile, care au durat ore în șir, nu au dus nici măcar la conturarea unei soluții posibile pentru reforma pensiilor speciale. Potrivit premierului, părțile au rămas la pozițiile inițiale, iar șansele de compromis sunt, deocamdată, minime.

Ilie Bolojan a explicat că, după recalculări, pensiile magistraților ar urma să ajungă la aproximativ 3.200 de euro net lunar, o sumă pe care „extrem de puțini români o câștigă după o viață întreagă de muncă”. El a subliniat că, în prezent, pensia medie cu care se iese din magistratură este de aproape 5.000 de euro, în timp ce un pensionar obișnuit din România primește 550-600 de euro. Premierul a punctat că diferențele sunt uriașe și că reforma este inevitabilă dacă statul vrea să rămână funcțional.

Ilie Bolojan trage semnalul de alarmă

Întrebat ce propuneri concrete au venit din partea magistraților, Ilie Bolojan a evitat să repete pozițiile acestora, invocând o înțelegere prin care părțile s-au angajat să nu alimenteze tensiunea publică. Totuși, premierul a insistat că două realități nu pot fi ignorate: vârsta de pensionare a magistraților (adesea între 48 și 50 de ani) este nesustenabilă, iar sistemul actual, care le oferă o pensie egală cu ultimul salariu net, trebuie modificat.

Ilie Bolojan a atras atenția și asupra situației grave a pieței muncii: doar jumătate dintre românii cu vârste între 55 și 65 de ani mai sunt activi în economie. România este penultima din Europa la acest capitol, iar premierul avertizează că lipsa forței de muncă pune presiune uriașă pe bugetele de pensii, sănătate și pe sistemele sociale.

În plus, Ilie Bolojan a vorbit și despre fenomenul pensiilor de invaliditate: peste 950.000 de români beneficiază de astfel de indemnizații, iar premierul sugerează că o parte considerabilă dintre dosare conține diagnostice îndoielnice. El consideră că eliminarea „portițelor” și a abuzurilor ar ușura presiunea bugetară.

În privința calendarului reformei, premierul spune că dezbaterea principală privește intervalul de tranziție: cât de repede se trece la noua vârstă de pensionare și la noul sistem de calcul. O tranziție lentă ar reduce tensiunile, dar ar întârzia corecțiile necesare.

Acordul controversat al magistraților și scandalul din sistemul judiciar

În acest context exploziv, G4Media a dezvăluit că Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a trimis un „Acord pentru Justiție” în care cere două privilegii suplimentare pentru magistrați:

• recunoașterea publică a suprasolicitării profesionale;
• acordarea unor cote compensatorii din economiile salariale, bani direcționați către judecătorii și procurorii activi.

Documentul a fost semnat personal de Lia Savonea, fără consultarea Adunării Generale a judecătorilor, fapt contestat chiar din interiorul instanței supreme.

În acest timp, tensiunile au escaladat politic și mediatic. CSM a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură după ce aceasta a afirmat că sistemul pensiilor speciale funcționa „ca un Caritas”. Vicepremierul a declarat că România nu își mai poate permite astfel de privilegii, iar fiecare beneficiu excesiv „lasă o gaură în bugetul public”.

În contrast, CSM nu a reacționat la declarațiile extremiste ale liderului AUR, George Simion, care a spus că membrii BEC „ar trebui jupuiți în piața publică”. Parchetul General s-a autosesizat, dar cazul nu are un rezultat clar.

Judecătoarea Adriana Stoicescu a comparat situația magistraților cu stigmatizarea evreilor în timpul nazismului, susținând că reforma pensiilor speciale este o campanie „de demonizare”. Postarea ei, în care cerea președintelui și premierului să nu „pună ținte pe spatele magistraților”, a stârnit reacții aprinse.

Președintele a criticat atât declarația Oanei Gheorghiu, calificând-o drept „nefericită”, cât și reacția disproporționată a CSM. Nicușor Dan a transmis că nu va aproba nici o cerere de începere a urmăririi penale împotriva vicepremierului și că magistrații „au devenit un fel de vinovați de serviciu”, lucru pe care îl consideră nedrept.