Niciuna sau nici una, legat sau dezlegat? Cum este corect în limba română

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Câteodată, regulile modificate de Academia Română i-a băgat în ceață pe români, iar cuvintele „niciuna” sau „nici una” nu fac excepție. Este adevărat că limba română lasă uneori loc de interpretări, din cuaza normelor ortografice care s-au tot schimbat în ultimii ani.

Până în 1963, formele corecte ale pronumelor negative compuse, cum este și acesta, cât și cele ale adjectivelor pronominale negative corespunzătoare, au fost cele sudate, niciunul, niciuna.

Niciuna sau nici una

Confuzia între „niciuna” și „nici una” poate apărea frecvent în scrierea limbii române. Înțelegerea regulilor și contextului adecvat pentru fiecare formă este crucială pentru o exprimare clară și corectă.

„Niciuna” este forma predominantă și corectă, folosită ca pronume negativ nehotărât. Această formă este utilizată pentru a indica absența sau negarea existenței oricărui element dintr-un grup sau set. Spre exemple „Niciuna dintre soluții nu a funcționat”. E foarte important să știm diferența și dintre decât sau de cât.

Deși „nici una” este mai rar utilizată, poate apărea în anumite contexte în care „una” este folosită separat ca numeral, iar „nici” ca adverb sau conjuncție. Totuși, această utilizare este mai puțin frecventă și de multe ori contextul permite utilizarea formei compuse „niciuna”.

Astfe că, „niciuna” se folosește ca pronume negativ nehotărât pentru negarea oricărui element dintr-un set, iar „nici una” se folosește în contexte specifice unde „una” este numeral și „nici” adverb sau conjuncție, precum este în exemplul „Nici una din cele cinci încercări nu a reușit”.

Așadar, „niciuna” este forma corectă și comună utilizată pentru a exprima negarea unui întreg set sau grup, pe când „nici una” poate apărea în situații specifice, dar utilizarea sa este limitată și adesea poate fi înlocuită cu „niciuna”. Alegerea între aceste forme depinde de structura și sensul propoziției.

Fiecare a primit sau fiecare au primit, cum se face acordul

Categoria pronumelui este una largă și diversă în limba română, iar utilizarea anumitor forme pronominale generează, uneori, confuzii. Pronumele nehotărât „fiecare” este una dintre aceste forme care pot pune probleme atunci când ne aflăm în postura de a realiza acordul.

Acesta poate ține locul unui substantiv exprimat într-un enunț anterior, însă trebuie avut în vedere faptul că atunci când se află în poziția de subiect se acordă cu verbul care îndeplinește rolul de predicat, la persoana a III a singular. Greșeli de acest gen se regăsesc și la alegerea variantei corecte dintre conform sau comform.

Avem propoziția „Au fost invitați douăzeci de colegi la petrecerea de ieri. Fiecare a primit invitația prin e-mail” și nu „Fiecare au primit invitația…”.

Înlocuind substantivul „colegii” din enunțul formulat anterior, tentația de a realiza un acord prin atracție, la plural, este des întâlnită. Se constată că ea este cu atât mai puternică atunci când forma pronominală „fiecare” este însoțită de un atribut exprimat printr-un substantiv la plural, care îl determină.

Același tip de greșeală apare și în situația în care pronumele „fiecare” îndeplinește funcțiile sintactice de complement direct sau indirect și este dublat obligatoriu de un clitic pronominal personal.

Situația în care avem de a face cu un acord prin atracție; fiind mai apropiat de forma verbală, vorbitorii tind să facă acordul cu substantivul și nu cu pronumele aflat în poziție de subiect.