Problema transparenței ajutorului oferit Ucrainei a fost ridicată în repetate rânduri în spațiul public. În iulie 2026, întrebat despre posibilitatea desecretizării sprijinului acordat Kievului, Nicușor Dan explica faptul că anumite informații trebuie protejate deoarece ar putea dezvălui capacități militare ale României.
„Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente. În momentul în care o țară își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar”, declara atunci președintele.
La rândul său, ministrul Apărării de la acel moment, Radu Miruță, a explicat în ianuarie 2026 că unele componente ale sprijinului au fost clasificate prin decizie a CSAT, dar că anumite contribuții financiare pot fi comunicate fără să afecteze securitatea națională.
Ministrul a oferit drept exemplu contribuția de 50 de milioane de euro făcută publică la sfârșitul anului 2025, printr-un mecanism de sprijin gestionat în cadrul NATO pentru achiziționarea de echipamente militare americane destinate Ucrainei.
Miruță a precizat, în schimb, că publicarea valorii totale a ajutorului, inclusiv a echipamentelor transferate, ar putea permite deducerea unor informații sensibile despre capacitățile de apărare ale României.
Cât a cheltuit România pentru sprijinirea Ucrainei
Deși autoritățile române nu au comunicat o valoare oficială completă a sprijinului, există estimări realizate la nivel european.
Într-un document din 1 septembrie 2025, Consiliul Fiscal al României arăta că, potrivit unei analize a Parlamentului European bazate pe datele Institutului de Economie Mondială din Kiel și ale Comisiei Europene, sprijinul acordat de România Ucrainei în perioada februarie 2022 – iunie 2025 era estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro, echivalentul unei medii anuale de circa 0,2% din PIB.
Estimarea include sprijin militar, financiar și umanitar, precum și contribuții prin mecanisme europene. Prin urmare, nu reprezintă exclusiv bani transferați direct de la bugetul României către Ucraina.
Consiliul Fiscal sublinia și că în structura bugetului public nu există o poziție explicită dedicată asistenței internaționale, în timp ce sprijinul pentru Ucraina este secretizat în baza unei decizii a CSAT.
În acest context, declarația de joi a lui Nicușor Dan readuce în discuție posibilitatea publicării unor date financiare despre ajutorul acordat Ucrainei, chiar dacă detaliile militare sensibile ar putea rămâne în continuare clasificate.
Care este miza României în continuarea sprijinului
La Berlin, Nicușor Dan a explicat că participarea României la Coaliția de Voință urmărește atât susținerea Ucrainei, cât și protejarea intereselor de securitate ale României și menținerea relației transatlantice.
„Miza pentru România la această reuniune și întreaga noastră participare la Coaliția de Voință este să ne asigurăm că există o solidaritate pentru Ucraina, să ne asigurăm că Europa și Statele Unite oferă o perspectivă Ucrainei stabilă pe mulți ani, imediat după terminarea războiului, și să ne asigurăm că relația transatlantică nu este afectată”, a declarat președintele.
Acesta a subliniat că România trebuie să contribuie efectiv la eforturile internaționale pentru ca poziția sa să fie luată în considerare.
„Astea sunt obiectivele României și e important ca, pentru ca poziția noastră să fie ascultată, trebuie, de asemenea, ca noi să fim contributori la tot acest proces”, a afirmat Nicușor Dan.
Reuniunea de la Berlin a avut printre principalele teme continuarea asistenței militare pentru Ucraina în 2027 și pregătirea garanțiilor de securitate care ar urma să intre în vigoare după încheierea războiului.
Observ ca toti bolnavii mintal si toti degeneratii au boala pe Rusia. Asta e suficient sa fiu de partea rusilor. In orice conflict intre Nicusor si X, eu sunt de partea lui X.