Nicușor Dan cere amânarea taxării care poate umfla facturile la încălzire și costul carburanților

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România susține amânarea cât mai îndelungată a aplicării ETS2, mecanismul european de taxare a emisiilor care poate adăuga costuri combustibililor folosiți în transport și la încălzirea clădirilor. Nicușor Dan spune că, în actuala criză energetică, prioritatea este ca populația și companiile să aibă prețuri cât mai mici. După Consiliul European de la Bruxelles, președintele a vorbit și despre presiunea atacurilor din Marea Neagră asupra prețurilor, dar și despre o concesie făcută în negocierile pentru viitorii bani europeni.

Șeful statului a explicat că discuțiile despre competitivitatea economiei europene au readus în prim-plan diferențele dintre statele care insistă asupra obiectivelor climatice și cele care cer protejarea industriei și limitarea costurilor energiei.

„România este în a doua categorie. Evident că chestiunile de mediu sunt importante, dar, într-o perioadă de criză energetică, e important ca și cetățenii, și companiile să aibă prețuri cât mai mici la energie, ele fiind deja destul de mari din cauza factorilor internaționali”, a declarat Nicușor Dan.

ETS2, amânat pentru 2028. România vrea o aplicare cât mai târzie

Întrebat despre poziția României privind ETS2, președintele a amintit demersurile făcute împreună cu alte state pentru decalarea implementării.

„Pe ETS2 vă aduc aminte că a fost o discuție, dacă nu mă înșel, în toamna anului trecut, în care România, împreună cu multe state, a solicitat amânarea punerii în practică a mecanismului ETS2.

Adică o taxare pe emisii pentru anumite categorii economice și cu redirecționarea respectivilor bani pentru investiții în energie mai curată din perspectiva mediului.”

Nicușor Dan a afirmat că pozițiile comune susținute în negocierile europene au contribuit la mutarea implementării din 2027 în 2028. El a precizat că România dorește continuarea discuției despre calendar.

„Evident că suntem coerenți și, în special în perioada asta de criză energetică, ne dorim ca, pe ETS2, să discutăm asupra lui și, dacă vom decide că îl vom pune în aplicare, momentul să fie cât mai îndepărtat.”

Declarația exprimă poziția României, fără să anunțe o nouă amânare convenită la nivel european. Calendarul prezentat de Consiliul UE prevede lansarea sistemului în 2028.

Cum poate ajunge costul emisiilor în cheltuielile populației

ETS2 este un sistem separat de actuala schemă europeană de comercializare a certificatelor de emisii. El acoperă emisiile rezultate din arderea combustibililor în clădiri, transportul rutier și alte sectoare, în principal mica industrie neacoperită de sistemul existent.

Obligațiile sunt plasate la nivelul furnizorilor de combustibili, nu direct asupra gospodăriilor sau șoferilor. Aceștia vor trebui să acopere emisiile asociate combustibililor comercializați prin certificate. Costurile pot fi transferate către consumatori prin prețurile finale, ceea ce explică preocupările privind încălzirea și carburanții.

Veniturile sistemului trebuie folosite pentru măsuri climatice și sociale. Fondul social pentru climă urmărește sprijinirea categoriilor vulnerabile, inclusiv a gospodăriilor și microîntreprinderilor afectate de sărăcia energetică sau de transport.

Nicușor Dan a precizat că măsurile europene pentru energie pe termen mediu și lung sunt discutate inclusiv în perspectiva bugetului UE pentru 2028–2034. Pentru intervențiile urgente, el a indicat responsabilitatea guvernelor naționale și necesitatea unei flexibilități europene privind taxarea și limitele de deficit.

Atacurile din Marea Neagră adaugă presiune asupra prețurilor

Președintele a fost întrebat și despre efectele economice ale atacurilor asupra navelor din Marea Neagră, inclusiv despre eventualele consecințe asupra prețurilor carburanților în România.

El a arătat că incidentele au vizat un coridor comercial folosit de Ucraina, care urmărește țărmurile mai multor state din regiune.

„Ce este cert este că există un culoar de transport pe care Ucraina l-a folosit pentru produsele ei, care urma conturul țărmului din Ucraina, România, Bulgaria până în Turcia și, după aceea, mai departe, și că, în ultimele zece zile, am avut atacuri exact pe acest coridor.”

Nicușor Dan a precizat că atribuirea atacurilor nu este încă demonstrată tehnic: „E prea devreme ca să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiția ne spune că beneficiarul acestei situații de incertitudine este Rusia.”

În privința consecințelor economice, președintele a spus că asigurările maritime sunt deja mai costisitoare.

„Deja avem o creștere a prețului pe asigurări, pe navele care sunt în Marea Neagră, unde acum, de câteva luni, plătesc asigurări mai mari.

Și, evident că acest factor afectează prețurile țărilor din jur și inclusiv ale României, care depind de acest comerț, în măsura în care depind de acest comerț.”

Președintele nu a avansat o estimare a impactului și nu a anunțat o scumpire concretă la pompă. Răspunsul său a vizat presiunea costurilor de asigurare asupra comerțului și a prețurilor.

Concesia făcută pentru bugetul UE: „Nu toată lumea este fericită”

O altă parte a negocierilor de la Bruxelles privește viitorul buget european, pentru perioada 2028–2034.

Potrivit lui Nicușor Dan, România și Italia coordonează grupul Prietenilor Coeziunii, care susține un buget mai ambițios, în timp ce statele numite „frugale” cer limitarea cheltuielilor.

Întrebat despre diferențele dintre cele două tabere, președintele a spus că discuțiile sunt civilizate, dar pozițiile divergente sunt exprimate direct. El a criticat și menținerea reducerilor de contribuție cunoscute drept „rebate-uri”.

„Cred că acele rebate-uri nu-și mai găsesc locul într-o structură a bugetului european.”

Nicușor Dan a recunoscut însă că și tabăra din care face parte România a acceptat compromisuri: „Și trebuie spus că, dincolo de poziția asta foarte fermă pe care o avem, au fost și concesii pe care le-am făcut.

De exemplu, nu toată lumea este fericită cu comasarea politicii agricole cu politica de coeziune. Asta e o concesie pe care noi am făcut-o tocmai ca să mergem mai departe.”

Declarația nu a fost însoțită de o prezentare a sumelor sau de un calcul al efectelor acestei formule asupra finanțărilor pentru România.

Ce se întâmplă cu banii fermierilor dacă negocierile se blochează

Întrebat despre riscul ca întârzierea acordului bugetar să afecteze veniturile fermierilor, Nicușor Dan a susținut că ar exista soluții tranzitorii.

„În cel și cel mai rău caz, cazul în care nu se ajunge la un acord, vor exista niște măsuri tranzitorii, astfel încât plățile directe să nu fie întrerupte.”

Președintele a spus că discuția despre noile resurse proprii ale Uniunii nu a ajuns încă la nivelul tehnic necesar, fiind nevoie de cifre și evaluări de impact. El estimează că această etapă ar putea fi atinsă în aproximativ o lună.

„Eu sper să avem un acord în cursul anului 2026. Dacă nu vom avea un acord în 2026, mai există și 2027. Vă aduc aminte că pentru 2021–2027 s-a aprobat în 2020.”