Nimeni nu mai vrea să meargă la război în Ucraina

După patru ani de conflict epuizant, Ucraina se confruntă cu o dilemă existențială: nevoia acută de a completa rândurile armatei în fața unei ofensive ruse constante și erodarea gravă a consensului social privind mobilizarea. Incidentele violente dintre patrulele de recrutare și civili au încetat să mai fie excepții, devenind simptome ale unei fracturi profunde între autorități și populație.

Incidentul de la Mămăliga: O Escaladare Periculoasă

Cel mai recent și alarmant caz a avut loc în satul

Mămăliga, regiunea Cernăuți, în februarie 2026. Potrivit datelor furnizate de poliția Cernăuți, o operațiune desfășurată cu sprijinul subunității speciale CORD, bazată pe un mandat emis la data de 17 februarie 2026, a degenerat în violențe.

În timpul încercării de a reține un bărbat aflat în căutare, situația a scăpat de sub control, polițiștii deschizând focul. Acest incident subliniază o schimbare de paradigmă: dacă în primii ani ai războiului mobilizarea se baza pe voluntariat și patriotism, în prezent, utilizarea forțelor speciale și a armamentului împotriva propriilor cetățeni indică o stare de asediu intern latent.

Recrutarea Forțată și Eroziunea Drepturilor Omului

Situația din Mămăliga nu este izolată. Rapoartele recente indică o intensificare a metodelor coercitive:

Sunt folosite tactici agresive. Patrulele de recrutare au fost acuzate de utilizarea forței fizice, urmărirea civililor pe străzi și chiar încercări de a înrola persoane fără adăpost pentru a îndeplini cotele de mobilizare.

Tensiunile au dus la contra-atacuri disperate. În alte regiuni, precum Dnipro, civilii au recurs la arme de foc împotriva ofițerilor de recrutare, rănind personal militar în încercarea de a evita înrolarea.

Criticii subliniază faptul că, în timp ce unii cetățeni sunt ridicați de pe stradă, elitele economice reușesc adesea să evite frontul prin mită sau conexiuni politice, fapt ce alimentează resentimentele în comunitățile rurale, cum este și cazul localităților din zona Cernăuțiului.Sunt mobilizați în special românii și mai puțin etnicii ucraineni în regiunea Cernăuți.

O Armată sub Presiune

Comandamentul militar ucrainean, prin vocea lui Oleksandr Sîrski, recunoaște că situația pe front s-a „înrăutățit semnificativ”. Deficitul de personal este atât de critic încât autoritățile par dispuse să ignore costul politic și social al recrutării forțate. Totuși, trimiterea pe front a unor bărbați mobilizați sub amenințarea armei ridică întrebări serioase despre moralul și eficacitatea trupelor în bătăliile de uzură ce vor urma în 2026.

Incidentul de la Mămăliga este un avertisment brutal. Atunci când statul începe să tragă asupra civililor pentru a-i forța să lupte, legitimitatea morală a efortului de război riscă să fie compromisă. Fără o reformă a sistemului de mobilizare care să pună accent pe transparență și protecția drepturilor cetățenești, Ucraina riscă să deschidă un al doilea front, de data aceasta în interiorul propriilor granițe.

Reacții internaționale la incidentele de la graniță

Reacțiile internaționale față de incidentele violente legate de mobilizarea forțată în Ucraina (precum cel din satul Mămăliga, februarie 2026) sunt marcate de un echilibru fragil între susținerea militară a Kievului și îngrijorările crescânde privind respectarea drepturilor omului.

În rapoartele din februarie 2026, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a atras atenția asupra intensificării violențelor și a „impunității” în cazurile de abuzuri documentate. Deși accentul principal rămâne pe agresiunea rusă, organizația monitorizează și tratamentul aplicat civililor de către forțele de ordine ucrainene, subliniind că legislația privind mobilizarea trebuie să respecte standardele internaționale.

Organizația Amnesty International fost anterior criticată pentru rapoartele sale privind tacticile armatei ucrainene care ar pune în pericol civilii. În contextul actual (2025-2026), observatorii internaționali notează că metodele agresive de recrutare alimentează o rezistență internă care poate submina stabilitatea statului.

Oficialii europeni evită, în general, condamnarea publică directă a metodelor de înrolare, considerându-le o „problemă internă de securitate” a unui stat aflat în război de patru ani. Totuși, există presiuni informale pentru asigurarea unei echități sociale, deoarece abuzurile vizibile pot afecta suportul public pentru pachetele de asistență financiară.

Administrația americană urmărește cu atenție moralul populației ucrainene, raportând prin intermediul canalelor precum CNN că „tinerii refuză să mai fie mobilizați”, ceea ce forțează Kievul la alegeri dificile și potențial impopulare pentru a menține linia frontului în 2026.

Reacțiile României și Republicii Moldova

Din cauza proximității geografice și a prezenței minorității române în regiunea Cernăuți (unde se află satul Mămăliga), incidentele în care se folosesc arme de foc lângă graniță sunt privite cu maximă alertă.

Presa din România și Republica Moldova a relatat pe larg incidentul, subliniind disperarea localnicilor și riscul ca astfel de evenimente să ducă la un flux crescut de treceri ilegale ale frontierei de către bărbați care fug de înrolare.

Publicații precum Reuters și The Guardian au documentat cazuri de recruți trimiși pe front după cursuri de pregătire sumare, notând că aceste „snapshot-uri ale carnagiului” și incidentele violente de la recrutare sunt folosite de propaganda rusă pentru a portretiza guvernul de la Kiev ca fiind în pragul colapsului social.

În concluzie, în timp ce comunitatea internațională rămâne fermă în sprijinul militar pentru Ucraina, incidentele precum cel de la Mămăliga obligă partenerii occidentali să reevalueze sustenabilitatea pe termen lung a metodelor de mobilizare forțată în absența unei reforme deemocratice, scrie GazetadeCluj.ro