Noi ilegalități la EcoPiața, cu taxele pe zi! Zeci de comercianți își vând marfa în Piața CUG, însă conducerea declară încasări mai mici

Iașiul este un oraș mare dar cu aspirații mici.
Când ajungi în Gara mare, în autogări (dacă le putem spune așa),în Gara Nicolina, la aeroport – porțile de intrare în capitala culturală, regală etc a României, la Judecătorie, la Finanțe, în Primărie, nu mai spun de Casa de pensii, Casa de asigurări de sănătate, spitale sau școli, ai exact imaginea aspirațiilor acestui oraș.
Construcțiile publice din Iași reflectă aceleași aspirații pitice. Oameni fără gust și fără cultură, puși să gestioneze bugete de zeci sau sute de milioane de euro, nu reușesc să ridice – atunci când totuși reușesc! – altceva decât niște monstruozități arhitectonice, care mutilează fața orașului.
Capitala culturală, regală, universitară și altele, Iașiul nu a reușit, în 36 de ani, să ridice o operă de arhitectură de care să fim mândri – gara e o cocină, spațiul din fața gării arată a mahala infectă, autogările niște improvizații, aeroportul e o hală din tablă, bibliotecile de prin oraș arată total neîngrijit, o sală de concerte nu avem decît cea de la Casa Studenților unde scrie mare la întrare că “Această clădire funcționează fără autorizație la încendiu” adică puteți lua foc oricînd sau să ardeți de vii în această clădire.
Performanțele administrative supreme ale conducerii orașului sunt să înlocuim șina veche cu șina nouă, pavajul nou cu cel de acum cîțiva ani (ex. Piața Unirii), să turnăm aiurea astfalt peste asfalt de este vălurit peste tot, panseluțe, gazon și aruncatul apei aiurea pe străzi dintr-un camion cu motorină ce poluează mai mult decît face curat, camioane care duc gunoiul dintr-un capat al altuia al orașului ziua în amiaza mare și pe căldură, dezăpezire cu utilaje de construcții și aruncat de sare și nisip cu nemiluita, niște piețe agroalimentare infecte și sărace și multe altele.
Arhitectura a fost si este pentru „ctitorii primari” un fel de rudă săracă a constructorului de casă, a prețului cel mai mic și a parandărătului cel mai mare.
Arhitectura bună schimbă aspirațiile, demnitatea și viața oamenilor. Efectul urbanismului social este că oamenii se simt văzuți, respectați, incluși. Oamenii din oraș, îl simt ca fiind al lor.
Oare ei, nesimțiții (primar, directori de instituții etc) care-și umflă de 36 de ani conturile, burdihanul și cutiile de pantofi, nu pleacă și nu vin din/în acest oraș, nu umblă prin aceleași locuri ? Nu le e rușine de cum arată Gara, Aeroportul, piețele, bazarul, Casa studenților, Cinema Victoria, Casa sindicatelor, orice spital public etc ?

Chiar daca a fost bugetar o viață întreagă, Mihai Chirica a acumulat o avere impresionantă, imposibil de justificat din veniturile de director tehnic, viceprimar și primar al Iașului. Mare parte din proprietățile imobiliare au fost trecute pe numele rudelor, tocmai pentru a disimula bogăția. Domeniul de vacanță de la Frasin (Suceava) este pe numele firmei fratelui, terenul și casa de lângă Bolta Rece a încercat să le mascheze pe fiul său, mezinul. O a treia vilă le-a lăsat-o celor două fiice din cea de-a doua sa căsătorie.Nici vila de lux în care stă acum nu e pe numele lui Chirica, ci pe al soacrei sale, domiciliată în Târgu Neamț.
Sursa banilor e a doua parte a discuției: fratele nu avea niciun control în firmă, Chirica și soția au avut drept de semnătură, partenerii de afaceri au fost firme din siajul Primăriei. Mama septuagenară a lui Chirica a dat un tun imobiliar în Copou, iar primarul a primit o donație bănească de la un unchi generos, tocmai pentru a justifica o casă.
AVEREA COMPLETĂ si ascunsa a primarului Chirica.
Și-a luat apartament cu 3 camere pe Independenței la preț de 2 camere în Dancu.
Și-a luat o vilă de 240 mp în Tudor Neculai cu doar 39.000 de euro! Banii i-ar fi împrumutat de la unchiul său, un umil pensionar.
Și-a luat o altă vilă în Galata, unde firma soacrei plătea chiria.
N-a trecut mult timp și s-a mutat în altă vilă din același complex, tot soacra fiind, oficial, cea care plătește ratele.
Și-a făcut în mare secret un domeniu de 1 milion de euro la Frasin (Suceava) pe numele fratelui său, care e simplu muncitor cu salariu de 600 de euro/lună.
Pe numele copilului care avea doar 11 luni, Mihai Chirica a cumpărat, în 2018, o vilă și un teren în Sărărie, mai sus de Bolta Rece.
A mascat tranzacția dar l-a prins presa. Acolo, primarul a făcut proiectul unui conac de 860 mp! Milioane de euro care nu pot fi justificate.

Toată averea lui Chirica e ascunsă pe rude care nu pot justifica acești bani. ANAF și Justiția nu l-au deranjat…

pentru ca am vrut sa stau la piata o saptamana, ca sa ocup aceeasi masa sa nu mai mut sacii cu marfa de colo colo, mi s-a impus taxa un sac de cartofi, un sac de ceapa, ardei si morcov si desigur taxa legala, dar fara chitanta