Noi măsuri pentru refugiaţii ucraineni. Ce a transmis premierul Nicolae Ciucă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți că România devine prima țară din Europa care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung în ceea ce privește modalitatea prin care vor fi sprijiniți refugiații din Ucraina.

„România devine prima țară din UE care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung în ceea ce privește modalitatea prin care îi vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cât mai facil la noi în țară și să poată să dobândească acea independență personală, fără a resimți toate aceste efecte ale războiului din țara vecină. Știu că nu este ușor, iar în această direcție consider că planul național destinat măsurilor de incluziune destinat persoanelor strămutate din Ucraina și care beneficiază de protecție temporară în România, plan pe care l-am aprobat recent prin OUG, vine cu măsuri concrete de sprijin în domeniul educației, al sănătății, ocupării, locuirii, copiilor”, a spus Nicolae Ciucă.

Ce a spus Klaus Iohannis despre refugiații ucraineni

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că autoritățile și societatea civilă vor continua să depună eforturi pentru diminuarea efectelor negative generate de războiul din Ucraina asupra refugiaților ajunși în România.

„Războiul neprovocat și ilegal pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei la începutul acestui an are efecte devastatoare asupra a milioane de oameni, care s-au văzut nevoiți să-și lase în urmă căminele pentru a fugi din calea ororilor. Sunt drame îngrozitoare, vieți schimbate pentru totdeauna, singura alinare fiind căldura și grija celor care le-au oferit refugiu. Peste un milion de oameni au trecut frontiera României, dintre care aproape 90.000 au rămas în țara noastră. Românii și-au deschis sufletele și casele și au făcut tot posibilul pentru a-i ajuta, cu o solidaritate impresionantă. Odată cu protejarea vieții persoanelor refugiate, devin necesare și o serie de măsuri care să le permită să își continue studiile, să muncească, să își poată crește copiii în siguranță.

După izbucnirea conflictului, țara noastră a adoptat imediat un cadru care a reglementat primirea refugiaților de război. Astfel, pentru copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, a fost garantat dreptul la educație în aceleași condiții cu preșcolarii și elevii români. Totodată, a fost asigurat accesul gratuit la servicii de sănătate, inclusiv pentru completarea schemei de vaccinare. Studenții au avut posibilitatea de a-și continua studiile prin suplimentarea numărului de locuri în universități”, a transmis președintele Klaus Iohannis.

„Pe de o parte, cei care sunt primiți în sistemul de educație – fie că vorbim despre elevi, fie despre studenți – trebuie să beneficieze de șansa ca, pe termen mediu și lung, să-și continue studiile și formarea educațională de calitate. Pe de altă parte, este la fel de important să creăm oportunitatea unui loc de muncă celor de vârstă activă. România s-a confruntat în ultimii ani cu o penurie a forței de muncă în anumite sectoare și dispune de potențialul economic necesar pentru a oferi refugiaților ucraineni posibilități de angajare. Recunoașterea calificărilor și reducerea barierelor birocratice pot facilita integrarea pe piața muncii, contribuind în mod hotărâtor la siguranța economică a acestora. Nu în ultimul rând, trebuie să le asigurăm, celor care au fost nevoiți să își părăsească propriului cămin, accesul la spații de locuit în condiții decente”, a subliniat Klaus Iohannis.

Președintele arată că, pentru gestionarea acestei crize umanitare de proporții, statul român a elaborat rapid, în funcție de evoluția evenimentelor, un plan extins de măsuri menite să îi sprijine pe refugiați.

„Am convingerea că autoritățile statului și societatea civilă vor continua să depună eforturi pentru diminuarea efectelor negative generate de războiul din Ucraina asupra cetățenilor refugiați pe teritoriul României, oferindu-le acestora speranța unui viitor în siguranță”, a conchis Klaus Iohannis.