Un adolescent cu imaginație, o fâșie de teren uitată de lume și o idee aparent nebunească: să creezi o țară de la zero. Așa începe povestea Republicii Verdis, „statul” fondat de un tânăr de 20 de ani pe malul Dunării, într-o zonă disputată între Croația și Serbia. Cu un steag propriu, monedă, pașapoarte simbolice și sute de „cetățeni” online, Verdis nu este doar un proiect de weekend, ci o mișcare digitală care ridică întrebări serioase despre suveranitate, identitate și limitele imaginației civice în secolul XXI.
Un tânăr de 20 de ani și-a creat propria „țară” lângă Dunăre
La doar 20 de ani, australianul Daniel Jackson a proclamat o mică „țară”: „Republica Liberă Verdis”, întinsă pe circa 0,5 km² de teren mlăștinos lângă Dunăre, într-o zonă disputată între Croația și Serbia. Totul a pornit în adolescență, într-un experiment cu câțiva prieteni, și a evoluat într-o comunitate online care pretinde că are instituții, reguli proprii, simboluri naționale și chiar cetățeni recunoscuți oficial. Deși autoritățile croate au blocat orice acces pe teren, proiectul atrage tot mai mulți adepți și își perfecționează “infrastructura” digitală.
Ideea i-a venit lui Jackson la 14 ani, și în 2019 a făcut primul pas formal: declarația de independență. De atunci, proiectul s-a conturat: un “guvern”, un cabinet, steag, identitate vizuală și proceduri stricte pentru dobândirea “cetățeniei”. Jackson susține că dacă accesul pe teritoriu va fi permis, va organiza alegeri și va abdica, dorind să devină „un simplu cetățean” al comunității create.
Cine este tânărul fondator și cum arată pseudo-statul său
Daniel Jackson, designer digital, se descrie drept initiatorul și conducătorul temporar al Verdis. Potrivit declarațiilor sale, „republica” a acceptat peste 400 de persoane drept cetățeni, dintr-un total de aproximativ 15.000 de cereri online. Pentru coeziune lingvistică, proiectul funcționează în engleză, croată și sârbă, pentru a reflecta contextul geografic și a facilita comunicarea.
Pe plan simbolic, Verdis are propriul steag și emite pașapoarte suvenir, deși nu sunt valabile pentru călătorii. Deși câțiva simpatizanți au încercat să le folosească la frontieră, Jackson clarifică: pașaportul verdisian este un marcaj de apartenență și identitate colectivă.
Unde se află Verdis și de ce accesul este blocat
Terenul revendicat se află pe malul Dunării, accesibil doar cu barca, dinspre zona Osijek (Croația). Jackson și susținătorii săi consideră că nu este revendicat de Croația, dar realitatea este diferită: autoritățile croate controlează efectiv zona și impun restricții dure.
În octombrie 2023, poliția a arestat câțiva susținători, inclusiv pe Jackson, care au fost deportați, iar accesul a fost interzis. Autoritățile au instalat sisteme de supraveghere pentru a preveni revenirea susținătorilor dinspre Serbia. Astfel, Verdis a ajuns să fie considerată un „guvern în exil”, operând exclusiv online.
Instituții digitale, pașapoarte simbolice și promisiunea alegerilor
Fără control fizic asupra terenului, Verdis funcționează ca o comunitate digitală organizată. “Guvernul” emite decizii și regulamente pe canalele sale, ținând comunitatea implicată. Documentele interne—pașapoarte simbolice și identități—nu sunt recunoscute oficial, dar consolidează sentimentul de apartenență.
Jackson spune că urmărește un proiect civic democratic: alegeri libere după accesul pe teren, iar el însuși va renunța la rolul executiv pentru a legitima instituțiile unui experiment voluntar și transparent.
Între creativitate civic-virtuală și realitate juridică
Pentru adepți, Verdis este un exercițiu de imaginație politică, o manifestare pentru creativitate civică—o încercare simbolică de a construi un stat „de la zero”. Criticii îl consideră o micronațiune fără recunoaștere, iar pașapoartele simbolice pot încurca publicul larg.
Sunt întrebări reale: cum ar funcționa un stat de 0,5 km²? Ce statut ar avea „cetățenii” față de Croația și Serbia? Care ar fi infrastructura de bază sau serviciile publice? Până la răspunsuri clare, Verdis rămâne un experiment online cu storytelling puternic, provocând discuții despre granițe, identitate și civic-engagement.
Ce urmează pentru tânărul stat de pe Dunăre
În lipsa recunoașterii și a accesului în teren, Verdis întărește structura digitală: registre interne, comunicări cu „cetățenii”, proiecte simbolice – spune Fox News. Pe plan juridic și practic, orice avans depinde de autoritățile croate, care au blocat ferm orice tentativă de ocupare.
Deocamdată, Verdis simbolizează dorința tinerilor de a rescrie regulile – un cocktail de micronaționalism, activism digital și branding civic. Trecerea testului realității rămâne incertă, dar ca exercițiu social, deja atrage mii de adepți, creează o estetică vizuală recunoscută și schimbă conversația despre identitate și granițe în era digitală.