Marin Crețu este omul de etnie romă care a făcut istorie. A dat tot ce a avut mai bun pentru ca elevii săi să învețe alfabetul, gramatica și literatura unei limbi care până în anul 2000 s-a crezut că este moartă
Marin Crețu a fost profesor de limbă rromani mai bine de 56 de ani. A activat în domeniul învățământului ca necalificat, la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos și în împrejurimi, până în anul 2000, când a fost nevoit să se perfecționeze, așa că a urmat Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației la Cluj Napoca.
Un profesor care și-a iubit cu adevărat limba
Marin Crețu și-a iubit limba și a susținut mereu că aceasta merită să fie învățată. Majoritatea elevilor săi erau vorbitori de limbă rromani, însă nu știau să o citească sau să o scrie corect. Cea mai mare recunoștință o are pentru lingvistul român Gheorghe Sarău, cercetătorul limbii rromani, deoarece crede că fără acesta nu ar fi fost recunoscută că o limbă adevărată, ci doar ca un dialect.
„Am predat până în anul 2016 la Liceul Teoretic «Ion Neculce» din Târgu Frumos, dar și în împrejurimi. Mi-am iubit meseria și limba, mi-am dorit să trezesc și în elevii mei același sentiment. Până în anul 2000 am profesat în acest domeniul ca necalificat, pentru că erau puțini profesori de limbă rromani și mulți elevi care aveau nevoie să o învețe.
După ce Gheorghe Sarău a luptat pentru ca limba rromani să fie introdusă în școli și studiată așa cum se cuvine, am plecat la Cluj Napoca, unde am studiat timp de trei ani la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, în programul Bologna. M-am confruntat și cu nedreptăți, pentru că mult timp s-a considerat că limba rromani este o limbă moartă, precum latina, iar acest lucru a luat posibilitatea multor persoane de etnie romă să învețe, în adevăratul sens al cuvântului, limba pe care o vorbesc zilnic”, declară Marin Crețu, profesor de limbă rromani.
Marin Crețu afirmă faptul că nu s-a confruntat niciodată cu discriminare, că a fost tratat și respectat ca un adevărat cadru didactic. A predat la clasele V-VIII. Nu i-a fost ușor, pentru că, deși elevii erau vorbitori de limbă rromani, o cunoșteau în mod stâlcit, mai apropiat de un dialect. Aceștia nu cunoșteau alfabetul, dar nu a văzut niciun elev de etnie romă care să nu fie entuziasmat să-l învețe.
„Limba rromani este înrudită cu limbi precum bengali, hindi, gujarati, marathi, punjabi, făcând parte din ramura limbilor indo-ariene. Mai mult decât atât, în sistemul de învățământ rrom din România există o clasificare a dialectelor, iar principalele dialecte ar fi cel căldărăresc, spoitoresc, carpatic, ursăresc. Așadar, limbă rromani nu este o limbă moartă, are tot ce trebuie pentru a fi studiată, începând de la fonetică, morfologie, istorie și literatură.
Alfabetul pentru limba rromani s-a stabilit la Londra, de către toți vorbitorii de etnie romă. Atunci, România a avut cea mai mare contribuție, deci nu putem să spunem că această limbă este un dialect. Mi-a fost greu, pentru că, deși elevii mei, erau vorbitori de limbă rromani, nu cunoșteau alfabetul. Ei o vorbeau așa cum o auzeau la părinții lor, într-un fel, s-a născut o limbă vorbită din tată în fiu. Ei nu știau să o citească sau să o scrie, aici mi-a fost greu. Însă se vedea că-și doresc să învețe. Am avut elevi cu care am ajuns și la Olimpiada Națională de Limbă rromani”, adaugă Marin Crețu.
Profesorul de etnie romă care a făcut istorie
În prezent, Marin Crețu are 73 de ani, dar încă mai sunt elevi care-l caută și îi mulțumesc pentru că și-a dedicat o parte din viața lui pentru a-i învăța să vorbească corect limba maternă.
Își aduce aminte cu drag de când era așteptat cu bucurie de către elevii săi. În paralel, a fost și suplinitor ca profesor de limbă română. Acum, la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos, i-a fost luat locul de către un cadru didactic mai tânăr.
„Nu mai știu ce mai este prin școli, știu doar că este un risc ridicat de abandon școlar, în special în rândul romilor. Este păcat, este un lucru important pentru un vorbitor de limbă rromani, să cunoască măcar alfabetul acestei limbi”, declară Marin Crețu.
Marin Crețu mai obișnuiește să treacă pe acolo și să-și aducă aminte de anii în care a făcut istorie și nu a renunțat până când elevii săi n-au învățat măcar alfabetul unei limbi demne să fie studiată. Cea mai mare frică a sa este ca abandonul școlar să nu provoace o dezbinare în rândul romilor.
Bv dle profesor!!!Multi ani frumosi!!
De-acuma ramane sa-i invete sa nu mai fure, sa se spele, sa nu mai arunce pe jos munti de gunoaie pe unde se aciueaza sau prin padurile unde vin sa chefuiasca, sa-si educe plozii etc