O altă epidemie lovește României: Au fost depistate 11 cazuri de îmbolnăvire la Cluj

O altă epidemie lovește României în plină pandemie de COVID-19. Au fost depistate 11 cazuri noi în ultimele două săptămâni în Cluj.

Potrivit Institutului de Sănătate Publică, epidemia de rujeolă declarată acum patru ani, încă nu s-a încheiat.

O altă epidemie lovește României: Peste 20.000 de cazuri până acum

Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la dată de 17 iulie este 20.204, din care 64 sunt decese.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

În perioada 6 – 17 iulie, au fost raportate încă 12 cazuri noi. Dintre acestea, 11 cazuri au fost confirmate în Cluj, iar unul în Satu Mare, 11 în Cluj.

Rujeola sau pojarul este o infecție virală foarte contagioasă care apare ca o erupție cutanată și care are simptome asemănătoare cu răceala. Boala este cauzata de Morbillivirus, din familia Paramyxovirus și se transmite pe calea aerului, prin tuse sau strănut.

Virusul rujeolic poate trăi până la două ore pe diferite suprafețe sau în aer și poate infecta 90% din persoanele sensibile.

Înainte de crearea vaccinului împotriva rujeolei, boala afecta aproape fiecare persoană în timpul copilăriei. Deși imunizarea a redus dramatic incidența rujeolei în Europa, boala continuă să provoace focare frecvente în comunitățile de copii nevaccinați.

La nivel global, rujeola rămâne o cauză principală de deces în rândul copiilor, estimându-se că aproximativ 160.000 de copii mor în fiecare an din cauza complicațiilor bolii, potrivit experților din cadrul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – European Centre for Disease Prevention and Control).

Rujeola poate afecta pe oricine, însă au un risc crescut de a dezvolta boala persoanele nevaccinate împotriva rujeolei, oamenii neimunizați care călătoresc în țările în curs de dezvoltare, unde rujeola este mai frecventă și persoanele cu o deficiență de vitamina A.

Două doze de vaccin rujeolic protejează aproape 100% împotriva bolii şi complicaţiilor potenţial severe ale acesteia. Vaccinul ROR protejează copilul de trei boli: rujeola, oreion şi rubeolă. Prima doză de vaccin ROR se administrează la vârsta de 1 an, iar cea de-a doua doză la vârsta de 5 ani. În unele cazuri pot apărea reacţii adverse uşoare cum ar fi febra sau înroşirea şi umflarea uşoară a locului unde s-a făcut vaccinul.

Oprirea vaccinării duce la creșterea numărului de cazuri

Pandemia de COVID-19 a întrerupt programele de vaccinare, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății. Cel puțin 80 de milioane de copii sub vârsta de 1 an riscă astfel să facă boli precum difterie, rujeolă sau poliomelită. Deși nu a fost o decizie oficială, mulți părinți s-au temut să-i ducă pe cei mici la doctor, ca să nu se infecteze cu noul coronavirus. Statisticile arată că, odată cu scăderea vaccinării, a crescut numărul îmbolnăvirilor.

Medicul pediatru Mihai Craiu a susține că este firesc ca părinților să le fi fost teamă să își ducă copiii la vaccinare. Unele cauze sunt chiar instituționale.

„Numărul de cazuri va crește ș ieste normal asta. De când a început pandemia de COVID-19, sunt raportate săptămânal între 50 – 60 chiar 119 cazuri. De când a început pandemia au fost 650 de cazuri de rujeolă în România. Conform OMS, ținta de control într-o societate vaccinată ar fi să apară 5 cazuri la un milion de copii de rujeolă. Față de această cifră de cinci cazuri la un milion, creșterea a fost de peste 102 în pandemie”, a spus medicul pediatru Mihai Craiu.

Părinții să se gândească că fără vaccin sunt riscuri importante, a subliniat medicul.

„Sunt soluții de recuperare într-un timp relativ rapid, cel mai scurt interval între două vaccinuri succesive de 28 de zile, chiar și pentru copiii mici poate fi recuperată vaccinarea.

Consultul înainte de vaccinare poate fi făcut și prin telemedicină. Vaccinarea să se facă dimineață, în cabinet, să se aranjeze programul astfel încât să scadă riscul să se întâlnească cu persoane potențial bolnave”, a spus medicul Craiu.