Oana Gheorghiu, atac la sinecurile de la stat: „O firmă cu conducere și personalitate juridică al cărei rol e să răspundă la telefon”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vicepremierul demis Oana Gheorghiu lansează un nou atac la adresa modului în care sunt administrate unele companii de stat. Aceasta susține că a identificat o societate care nu mai desfășoară activități generatoare de valoare, dar care se află totuși în proces de selectare a unui nou Consiliu de Administrație.

Este vorba despre Societatea de Strategie pentru Piața de Gros, înființată în urmă cu aproape trei decenii. Potrivit Oanei Gheorghiu, principala sa preocupare în prezent este să asigure legătura dintre stat și lichidatorul judiciar al companiei Piața de Gros SA, aflată în faliment.

„Probabil cea mai elaborată formă de a nu face nimic, cu acte în regulă”, este caracterizarea făcută de Oana Gheorghiu societății.

Vicepremierul demis atrage atenția că documentele oficiale aferente procedurii de selecție a administratorilor precizează chiar că societatea „nu mai desfășoară o activitate care să producă valoare adăugată”.

„Asta e tot: o firmă cu sediu, cu conducere, cu personalitate juridică, al cărei rol oficial e să răspundă la telefon în numele statului”, susține Oana Gheorghiu.

Statul are de recuperat aproape 20 de milioane de euro

În spatele societății se află o creanță considerabilă pe care statul încearcă să o recupereze de la Piața de Gros SA. Potrivit datelor prezentate de Oana Gheorghiu, Ministerul Finanțelor are de recuperat 101,7 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 20 de milioane de euro, în timp ce capitalurile proprii ale companiei sunt negative, la peste 105 milioane de lei.

Piața de Gros SA a fost înființată în 1997, cu finanțare de la BERD și Ministerul Finanțelor, proiectul având ca obiectiv recuperarea ulterioară a investiției statului. Compania a acumulat însă pierderi și a intrat în insolvență, iar din noiembrie 2013 se află în faliment.

Principalul activ al societății a fost vândut în 2010 pentru aproximativ 3,8 milioane de euro.

În prezent, compania mai are trei active importante care ar putea fi valorificate, însă situația juridică sau lipsa cumpărătorilor complică procesul.

Un centru agricol din Grădiștea, județul Călărași, evaluat la aproximativ 670.000 de euro, nu a reușit să fie vândut la licitațiile anterioare. Creditorii au aprobat ulterior lichidarea la un preț de cel puțin 45% din valoarea de evaluare, adică puțin peste 300.000 de euro.

O altă proprietate se află în Giurgiu și include 20 de construcții și terenul aferent acestora. Situația este însă complicată de faptul că restul parcelei aparține unor persoane fizice care nu au putut fi identificate de lichidator și există și un litigiu mai vechi. Proprietatea a fost evaluată la aproximativ 781.000 de euro, iar vânzarea a fost aprobată la minimum 90% din această sumă.

Cel de-al treilea activ, situat în Sintești, este implicat într-un litigiu privind dreptul de proprietate. Până la clarificarea situației juridice, terenul și construcțiile nu pot fi evaluate și valorificate.

În aceste condiții, Oana Gheorghiu estimează că, într-un scenariu optimist, statul ar putea recupera aproximativ un milion de euro din creanța de aproape 20 de milioane de euro.

„Fără angajați, cheltuielile de personal au crescut”

Un alt aspect semnalat de vicepremierul demis este legat de cheltuielile companiei. Potrivit acesteia, Piața de Gros SA nu mai are angajați din 2022. Cu toate acestea, cheltuielile de personal au crescut în 2025 cu 18,7%, de la aproximativ 193.600 de lei la aproape 230.000 de lei.

În același timp, cheltuielile pentru „prestații externe” au urcat cu peste 52%, ajungând la aproximativ 114.500 de lei.

„Fără angajați, cheltuielile de «personal» cresc pentru că, în realitate, «personal» înseamnă aici indemnizațiile directorului și administratorului special”, afirmă Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, veniturile din chirii, de aproape 6.000 de euro lunar, sunt utilizate pentru plata conducerii, a lichidatorului și a avocaților.

În acest context, societatea ar fi trecut de la un profit net de peste 63.000 de lei în 2024 la o pierdere de aproximativ 4.500 de lei în 2025.

Oana Gheorghiu critică, în final, faptul că, deși societatea recunoaște oficial că nu mai produce valoare adăugată, este în continuare organizată o procedură pentru desemnarea unui nou Consiliu de Administrație.

„O firmă care recunoaște oficial că nu produce nimic e în plin proces de angajare a unui nou consiliu de administrație”, susține vicepremierul demis, care pune sub semnul întrebării eficiența întregului mecanism prin care statul încearcă să recupereze creanța de aproximativ 20 de milioane de euro.