Organizaţia Mondială a Sănătăţii încă nu știe exact cum a apărut hepatita de origine necunoscută

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat marţi, 10 martie, că a identificat 348 de cazuri suspecte de hepatită de origine necunoscută şi a scos în evidenţă ipoteza unui adenovirus pentru a explica această boală misterioasă care afectează în principal copiii.

Philippa Easterbrook amai precizat că Marea Britanie a coordonat un set de studii care analizează genele copiilor afectaţi, răspunsul lor imunitar, viruşi şi alte studii epidemiologice

Precizări ale OMS despre hepatita de origine necunoscută

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aceste cazuri de hepatită de origine necunoscută au fost detectate în 20 de ţări. Alte 70 de cazuri suspecte, au fost identificate în 13 ţări şi aşteaptă să fie confirmate prin teste.

Doar în şase ţări au fost raportate mai mult de cinci cazuri, însă acestea predomina în Regatul Unit, care a identificat 160 de pacienţi cu această boală.

„Au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte investigaţiile complementare şi perfecţionarea ipotezelor de lucru”, a declarat Philippa Easterbrook, din cadrul Programului mondial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind hepatită, în cadrul unei conferinţe de presă.

Philippa Easterbrook amai precizat că Marea Britanie a coordonat un set de studii care analizează genele copiilor afectaţi, răspunsul lor imunitar, viruşi şi alte studii epidemiologice.

Iniţial, Regatul Unit raportase pe 5 aprilie, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, zece cazuri de hepatită severă în Scoţia, la copii sub zece ani.

În Statele Unite însă, autorităţile sanitare au declarat vineri, 6 mai, că investighează 109 cazuri similare, dintre care cinci mortale. Totodată, trei copii au murit şi în Indonezia.

„În prezent, principalele ipoteze rămân cele care implică adenovirusul, luând în considerare şi rolul COVID-19, fie în calitate de coinfecţie, fie ca infecţie anterioară”, a mai adăugat Easterbrook.

Oficialul OMS a mai spus că testele efectuate săptămâna trecută au confirmat că aproximativ 70% dintre cazuri au fost pozitive pentru adenovirus, subtipul 41, asociat în mod normal cu gastroenterita, fiind cel mai frecvent.

Menţionăm că adenovirusurile se propagă în general prin contact direct, prin picături respiratorii şi prin intermediul suprafeţelor, şi provoacă simptome respiratorii, conjunctivită şi tulburări digestive. De altfel, testele au arătat că aproximativ 18% dintre pacienţi au fost pozitivi pentru COVID-19.

După descoperirea primelor 169 de cazuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că virusurile obişnuite care provoacă hepatită virală acută – virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.

Doar în şase ţări au fost raportate mai mult de cinci cazuri, însă acestea predomina în Regatul Unit, care a identificat 160 de pacienţi cu această boală

Hepatita misterioasă și paracetamolul

Experţii în sănătate britanici s-au exprimat în legătură cu legătura dintre hepatita misterioasă şi paracetamolul. Conform datelor oficiale, aproximativ 163 de copii din Marea Britanie au contractat boala, 11 dintre aceștia având nevoie urgent de un transplant de ficat. După mai multe interviuri avute cu părinţi şi chestionarele ce au fost trimise familiilor afectate de aceasta hepatativa, experţii din Marea Britanie au tras concluzia că, aproximativ trei sferturi dintre copiii infectaţi, au menționat că înainte de declanșarea bolii au utilizat paracetamol, iar mică parte dintre aceștia au raportat consumul de ibuprofen și niciunul consumul de aspirină.

Precizăm că hepatita este o inflamație a ficatului, de obicei cauzată de virusul Hepatitei A, B, C, D sau E. De asemenea, nici unul dintre copiii din Marea Britanie nu a fost testat însă pozitiv pentru aceste tulpini și nici unul nu este considerat a fi imunocompromis.

Cu toate acestea, oficialii britanici din domeniul sănătății precizează că șansele ca un copil să dezvolte hepatită rămân extrem de scăzute, însă este foarte important ca părinții să cunoască simptomele.

Dar deocamdată, Organizaţia Mondială a Sănătăţii încă nu știe exact cum a apărut hepatita de origine necunoscută.