Până la ce vârstă ești rezervist dacă ai făcut parte din forțele armate

Un aspect extrem de important se ascunde în interiorul legilor militare din România pentru cei care au lucrat în armată: până la ce vârstă ești rezervist. Legislația actuală oferă clarificări esențiale în această privință, structurând categoriile de rezerviști și stabilind limitele de vârstă.

Până la ce vârstă ești rezervist

Legislația militară din statul român aflată în vigoare informează clar asupra vârstei până când cineva care a făcut parte din forțele armate este rezervist iar Legea 446/2006 informează clar în această privință.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

Conform art. 41 din legea mai sus menționată, soldații și gradații în rezervă se țin în evidență până la împlinirea vârstei de 45 de ani. Clasificarea pe clase adaugă subtilitate acestei reguli, unde clasa I îi include cei până la 35 de ani, clasa a II-a acoperă intervalul 36-40 de ani, iar clasa a III-a se referă la rezerviștii între 41 și 45 de ani: ”(1) Soldaţii şi gradaţii în rezervă se ţin în evidenţă până la împlinirea vârstei de 45 de ani, astfel:

a) clasa I: până la 35 de ani inclusiv;

b) clasa a II-a: de la 36 de ani până la 40 de ani inclusiv;

c) clasa a III-a: de la 41 de ani până la 45 de ani inclusiv.

(2) Cadrele militare în rezervă se ţin în evidenţă, pe clase de evidenţă, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

(3) Cetăţenii români, bărbaţi, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidenţă la data constatării situaţiilor respective, cei menţionaţi la art. 6 lit. b) se scot din evidenţă la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei menţionaţi la art. 6 lit. c), la data pronunţării sentinţei definitive.”

Art. 43 din aceeași lege subliniază rolul Statului Major General (SMG) în elaborarea cadrului normativ și conducerea, îndrumarea și controlul activităților de evidență militară. Aceasta implică actualizarea constantă a datelor referitoare la identitate, pregătire profesională, militară și de specialitate, ocupație, loc de muncă, domiciliu și situație medico-militară a rezerviștilor și a cetățenilor încorporabili: ” (1) Elaborarea cadrului normativ, precum şi conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de evidenţă militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, pe întregul teritoriu al României, se execută de Statul Major General.

(2) Organele specializate în ţinerea evidenţei militare sunt centrele militare.

(3) Evidenţa militară a recruţilor se ţine după domiciliul sau reşedinţa acestora, iar a militarilor rezervişti, numai după domiciliu.”

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea militară

Potrivit Legii 466/2006, cetățenii care din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

În art. 432 din Codul Penal se menționează că: „Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Atunci când țara nu se află sub asediu, pedeapsa constă într-o amendă de până la 8.000 de lei. Astfel, serviciul militar și statutul rezerviștilor în România sunt reglementate cu atenție prin legislația existentă.

Cetățenii români, inclusiv cei care au făcut parte din forțele armate, trebuie să fie familiarizați cu aceste aspecte pentru a înțelege responsabilitățile și drepturile lor în context militar. În final, această legislație contribuie la menținerea unui sistem de apărare național eficient și la asigurarea ordinii în situații de urgență și de asemenea informează și asupra până la ce vârsta ești rezervist.