Parlamentul dezbate duminică patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Duminică, plenul reunit al Parlamentului va dezbate și va supune la vot patru moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Demersurile au fost inițiate de partidele AUR, S.O.S România și POT, ca reacție la asumarea răspunderii de către Executiv pe un pachet legislativ format din cinci proiecte de lege care cuprind măsurile din pachetul doi de reformă.

Parlamentul dezbate duminică patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Deși inițial fuseseră anunțate mai multe inițiative, opoziția a renunțat să depună moțiune de cenzură în cazul legii privind pensionarea anticipată a magistraților. Probabilitatea ca moțiunile de cenzură să treacă este redusă, întrucât tabăra opoziției nu dispune de numărul necesar de voturi pentru a demite actualul guvern deoarece lipsesc peste 100 de voturi pentru a atinge majoritatea necesară.

Joi, în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului, au fost prezentate oficial cele patru moțiuni de cenzură inițiate de partidele din opoziție. Dezbaterea documentelor, iar votul final asupra acestora sunt programate să aibă astăzi.

Fiecare moțiune abordează un domeniu specific și poartă un titlu sugestiv, menit să evidențieze nemulțumirile opoziției față de politicile în vigoare.

Temele vizate de moțiunile de cenzură:

Reforma în sistemul de sănătate: „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
Reforma companiilor de stat: „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului”.
Eficientizarea autorităților de reglementare: „Guvernul mimează reforma: ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”.
Politicile fiscale și impactul asupra populației: „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”

Conform procedurilor parlamentare, fiecare moțiune de cenzură depusă va fi supusă unei ședințe distincte a plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. În fiecare ședință, moțiunea va fi reluată prin citire în plen, urmată de dezbateri și de exprimarea votului. Procesul va continua cu o nouă ședință pentru următoarea moțiune, până când toate cele patru documente vor fi discutate și supuse votului.

Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă, este nevoie de minim 233 de voturi „pentru”

Pentru ca o moțiune de cenzură să fie aprobată în Parlament, este necesar un număr minim de 233 de voturi favorabile. În prezent, partidele aflate la guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale formează o majoritate solidă, având împreună 311 parlamentari. În contrast, formațiunile din opoziție, respectiv AUR, S.O.S România și POT, dispun în total de 119 aleși.

Totuși, opoziția mai are la dispoziție o cale de atac: sesizarea Curții Constituționale, care poate analiza legalitatea acestor demersuri legislative.

Proiectul legislativ ce vizează modificarea pensionării magistraților este singurul pentru care opoziția nu a depus moțiune de cenzură, în ciuda faptului că Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.