Parlamentul finlandez a început dezbaterile asupra aderării la NATO, în ciuda amenințărilor ruse

Parlamentul finlandez a început astăzi dezbaterile cu privire la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), pe care o consideră deja „foarte probabilă”, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei.

Kremlinul a avertizat că își va întări capacitățile militare, incluzând cele nucleare, în zona baltică, dacă Finlanda, care are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, sau Suedia, vor adera la alianța militară condusă de Statele Unite.

Finlanda mizează pe unitate pentru conservarea securității

În ciuda amenințărilor, premierul finlandez, Sanna Marin, a declarat astăzi că „este timpul să fie găsite soluții” și că „unitatea este cea mai bună garanție de securitate”.

Săptămâna trecută, ea a estimat că decizia de a adera sau nu la NATO ar urma să fie adoptată în mai puțin de o lună. Este „foarte probabilă” ca Finlanda să fie candidată, a recunoscut vineri şefa diplomaţiei finlandeze, Tytti Tuppurainen

Membrii din Parlamentul finlandez sunt în favoarea aderării

Deși cei 200 de membri din Parlamentul finlandez, Eduskunta, au fost divizați cu privire la această chestiune, acum se pare că majoritatea sunt în favoarea aderării, potrivit unor estimări ale mass-media, care au descoperit doar 12 opozanți.

„Este clar că acţiunile Rusiei ne-au apropiat mult de o aliniere militară”, pentru că „Moscova a devenit nemiloasă, imprevizibilă şi agresivă”, a declarat Antti Lindtman, parlamentar din partea Partidului Social-Democrat aflat la putere, în timpul dezbaterii, însă fără a anunţa deja o schimbare de poziţie a partidului său, istoric reticent faţă de aderarea la NATO.

Ecologistul Atte Harjanne a declarat la rândul său că partidul lui susţine aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Alianța de Stânga s-a opus aderării

În cadrul primei ore de dezbatere, Alianța de Stânga, care este un partener minor al coaliției care se află la putere, s-a opus aderării, care, în opinia sa, va plasa Finlanda în prima linie în cazul unui posibil atac rusesc.

Fără a exprima o recomandare oficială, o „carte albă” adresată săptămâna trecută de guvern parlamentarilor subliniază că doar o aderare la NATO va permite Finlandei să beneficieze de „umbrela” articolului său 5 de apărare colectivă.

Finlanda este în prezent partener NATO

Chiar dacă a renunţat la stricta sa neutralitate la sfârşitul Războiului Rece şi a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 1995, Finlanda este azi doar un partener al NATO. Potrivit „cărţii albe”, o raliere la cei 30 de membri ai alianţei va oferi o disuasiune „considerabil mai mare” împotriva unui atac rus.

„Finlandezii par să fi luat decizia şi există deja o enormă majoritate în favoarea unei aderări la NATO”, a dezvăluit vineri Tytti Tuppurainen.

Sondajele de opinie sugerează că aproape două treimi dintre cei 5,5 milioane de finlandezi susţin acum aderarea la NATO, aproape de trei ori mai mulţi decât înainte de războiul din Ucraina.

Rusia încearcă să descurajeze procesul de aderare

Moscova încearcă să descurajeze demersul fostului său mare ducat, care a obţinut deja susţinerea majorităţii membrilor NATO pentru o eventuală aderare.

„A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) vor fi în prima linie a NATO”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova. Aceste ţări „trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei”, a adăugat ea.

Suedia urmărește decizia Finlandei

Decizia finlandeză este urmărită cu mare atenţie în Suedia, a cărei hotărâre pare să depindă de alegerea Finlandei.

Numeroşi analişti anticipează o candidatură a Finlandei şi poate a Suediei, suficient de rapid pentru summitul NATO de la sfârşitul lui iunie, la Madrid. Este necesară unanimitatea statelor membre.

Helsinki se aşteaptă ca între patru luni şi un an să fie necesare pentru a încheia eventualele proceduri de aderare. Dacă acest lucru va avea loc, frontierele terestre între ţările membre ale NATO şi Rusia se vor dubla, atingând aproape 2.600 de kilometri.

Finlanda, care a făcut parte din Imperiul Rus timp de puţin peste un secol (1809-1917), are o istorie complicată cu ţara vecină, marcată de o rezistenţă eroică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940.