Patru asociaţii de magistraţi (Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România) au formaulat o scrisoare prin care solicita preşedintei Comisiei Europene o nouă analiză în cazurile privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Aceştia consideră că „poziţia Comisiei Europene este bazată pe grave erori fundamentale şi justificată pe pseudo argumente ce au făcut parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire la înfiinţarea SIIJ“.
Solicitarea care a fost trimisă Ursulei von der Leyen arată că „poziţia Comisiei Europene: face referire la o stare de fapt care nu corespunde realităţii; desconsideră prevederile Constituţiei şi deciziile Curţii Constituţionale ale României care au restaurat separaţia puterilor în state, au condamnat încălcarea independenţei justiţiei şi au aparat drepturi şi libertăţi fundamentale; invocă greşit norme de drept din legislaţia română; foloseşte că argumente afirmaţii care s-au dovedit a fi fakenews şi parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire în special la SIIJ; ignoră concluziile Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind «respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţă Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea», raport aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din dată de 15.10.2019, ce a scos la iveală faptul că DNA avea ţinute deschise mii de dosare cu magistraţi, unele pe perioade de timp de ani de zile; ignoră ostentativ gravele presiuni puse pe judecători prin modul în care au fost anterior anchetate dosarele cu magistraţi, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotărârile pronunţate de judecători.”
„În concluzie, opinia exprimată de Comisie în sensul că «dispoziţiile naţionale din cauza contravin cerinţelor dreptului Uniunii cu privire la principiul protecţiei jurisdicţionale efective» este bazată în mod vădit pe erori grosiere inacceptabile, motiv pentru care solicităm revenirea asupra acesteia şi efectuarea unei noi analize bazată pe fapte şi date reale, nu dezinformări şi aprecieri subiective“, au concluzionat aceştia în scrisoarea trimisă.