Patru membri ai grupării Proud Boys, implicată în asaltul asupra Capitoliului, condamnaţi pentru „răzvrătire”, o acuzaţie extrem de rară în SUA

Patru membri ai grupării de extremă-dreapta Proud Boys, implicată în asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, au fost condamnaţi joi pentru „răzvrătire”, o acuzaţie extrem de rară în SUA, iar fostul lor lider, Enrique Tarrio, se numără printre cei patru condamnaţi, relatează AFP.

Cinci membri ai grupului urmează să fie judecaţi de un tribunal din Washington pentru că s-au alăturat mulţimii de susţinători ai preşedintelui republican Donald Trump şi au provocat distrugeri în clădirea Congresului, în timp ce aleşii certificau alegerea rivalului său democrat, Joe Biden, la Casa Albă.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

După Gabriel Cotabiță, ne-a părăsit un alt NUME URIAȘ! DOLIU în toată România

Toţi cei cinci au fost găsiţi vinovaţi de obstrucţionarea activităţii Congresului

Juriul nu a putut să se pună de acord asupra acuzaţiei de „răzvrătire” pentru un al cincilea acuzat, dar toţi cei cinci au fost găsiţi vinovaţi de obstrucţionarea activităţii Congresului şi distrugerea proprietăţii publice, printre alte acuzaţii.

De la atacul din 6 ianuarie 2021, peste 950 de susţinători ai fostului preşedinte republican Donald Trump au fost arestaţi şi acuzaţi că au provocat haos în însuşi sediul democraţiei americane.

Este o acuzaţie foarte rar folosită

În urma altor două procese, încheiate în noiembrie şi ianuarie, şase membri ai unei alte miliţii de extremă-dreapta, „Oath Keepers”, au fost deja condamnaţi pentru sediţiune (răzvrătire – n.r.), o acuzaţie pasibilă de până la 20 de ani de închisoare, care presupune planificarea utilizării forţei pentru a se opune guvernului. Dificil de dovedit, este o acuzaţie foarte rar folosită, iar precedenta condamnare pentru o astfel de infracţiune, înainte de cele din noiembrie şi ianuarie, a fost cu aproape un sfert de secol în urmă.

Conspiraţia sediţioasă – un complot pentru a se opune guvernului prin forţă – este o acuzaţie formulată în temeiul unei legi ce datează din epoca Războiului Civil.

Procesul celor cinci membri ai grupului Proud Boys a început în decembrie la un tribunal din capitala federală. Fostul „preşedinte naţional” al Proud Boys, Enrique Tarrio, arestat la Miami în martie 2022, nu se afla la Washington la 6 ianuarie, dar este suspectat că a condus atacul asupra Congresului, direcţionându-i din Baltimore pe membrii acestei organizaţii neofasciste.

Fondatorul miliţiei de extremă-dreapta Oath Keepers, Stewart Rhodes, se numără, la rândul său, printre membrii grupării lui condamnaţi în noiembrie pentru „răzvrătire”.

Potrivit rechizitoriului în cazul lui Enrique Tarrio, acesta ar fi vorbit cu Stewart Rhodes pe 5 ianuarie într-o parcare subterană din Washington şi ar fi rămas în contact cu membri ai Proud Boys care intrau în Capitoliu. Patru dintre asociaţii săi au fost acuzaţi că au fost direct implicaţi în atac.

Într-o înregistrare video a evenimentului, unul dintre ei, Dominic Pezzola, poate fi văzut mânuind un scut antirevoltă (furat de la poliţie) şi spărgând un geam al Capitoliului.

Cinci persoane, inclusiv un agent de poliţie, au murit în timpul sau la scurt timp după revoltă

La 6 ianuarie 2021, mii de susţinători ai preşedintelui Donald Trump s-au adunat la Washington pentru a denunţa rezultatul alegerilor din 2020, pe care fostul mogul imobiliar le pierduse. O mulţime a luat cu asalt clădirea Congresului american, provocând unde de şoc în întreaga lume.

Condamnările de joi reprezintă o nouă victorie pentru Departamentul de Justiţie al SUA

Cinci persoane, inclusiv un agent de poliţie, au murit în timpul sau la scurt timp după revoltă. Peste 140 de poliţişti au fost răniţi.

La aproape doi ani de la eveniment, o comisie parlamentară de anchetă a recomandat să fie formulate acuzaţii penale împotriva fostului preşedinte Donald Trump, inclusiv pentru îndemn la insurecţie şi conspiraţie împotriva statului american. Deşi nu este obligatorie, decizia a fost totuşi istorică, întrucât a vizat un fost şef de stat.

Donald Trump a denunţat imediat o manevră menită, în opinia sa, să împiedice noua sa candidatură la preşedinţie.