An de an, în data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Domnului. Sărbătoarea mai este numită, în popor, Boboteaza
Boboteaza încheie ciclul celor 12 sărbători de iarnă și marchează momentul nașterii spirituale a Mântuitorului. Ziua în care Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în apele Iordanului este încărcată de tradiții și superstiții care mai sunt și astăzi respectate de creștinii ortodocși.
Creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Domnului astăzi
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători de pe parcursul anului bisericesc, având dată fixă, care este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie. Aceasta amintește de botezul Domnului. Iisus Hristos avea 30 de ani când a fost botezat de Ioan Botezătorul. Dacă creștinii ortodocși sunt botezați pentru a li se ierta păcatul strămoșesc, Iisus Hristos a fost botezat din alt considerent, anume pentru sfințirea apei.
În amintirea Botezului Domnului, în data de 6 ianuarie, preoții din toate lăcașurile de cult sfințesc apa, transformând-o în agheasmă mare. Spre deosebire de agheasma mică, agheasma mare se consumă doar 8 zile la rând, începând cu 6 ianuarie, în diminețile marilor sărbători, precum și în caz de boală sau de alte necazuri. În schimb, agheasma mică se poate lua zilnic, înainte de a mânca. Alături de agheasmă se ia și o bucățică de anafură. În Ajunul Bobotezei, preoții vizitează casele credincioșilor și le sfințesc cu agheasmă mare, despre care se spune că nu se strică niciodată.
Puritatea aghesmei nu ține de apa care este sfințită sau de busuiocul utilizat, ci de puterea rugăciunilor care sunt rostite. Când face sfințirea apei, preotul se roagă ca „apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh”, „pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnica” și pentru ca „prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea patimilor”.
Ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Bobotează
Una dintre tradițiile de Bobotează, care se respectă și în zilele noastre, este aceea ca fetele necăsătorite să-și pună, în ajunul sărbătorii, busuioc sub pernă, pentru a-și visa ursitul. Busuiocul trebuie să fie sfințit de preot cu agheasmă mare și trebuie să fie legat cu un fir roșu. De asemenea, se crede că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor căsători în decursul anului ce tocmai a început.
Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie. De aceea se spune că în ziua de Bobotează nu este bine să lași haine la uscat, deoarece în acestea se pot ascunde diavolii. De asemenea, după Bobotează unii creștini nu mai spală rufe timp de două săptămâni, deoarece se consideră că este păcat, deoarece apele sunt sfințite.
Pentru a sărbători așa cum se cuvine Botezul Domnului, creștinii ortodocși țin pe 5 ianuarie, în ajunul sărbătorii, post negru.