Pedepsele corporale, reintroduse sistemul de educație danez. Profesorii ar putea folosi forța fizică împotriva elevilor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul Danemarcei propune modificarea legislației școlare, astfel încât profesorii să poată interveni fizic în mai multe situații de indisciplină gravă. Măsura ar urma să se aplice din august 2027 și vizează inclusiv elevii care perturbă semnificativ orele sau refuză să respecte regulile școlii. Inițiativa este susținută de sindicatul cadrelor didactice, însă a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor care apără drepturile copiilor.

Danemarca ar putea schimba regulile privind gestionarea comportamentelor problematice din școli, după aproape șase decenii de la interzicerea pedepselor corporale. Un proiect de lege prezentat de ministrul Educației, Magnus Heunicke, membru al Partidului Social-Democrat, urmărește să ofere personalului didactic mai multe posibilități de intervenție în situațiile în care elevii încalcă grav regulamentele școlare. Potrivit publicațiilor Le Monde și Welt, reforma ar extinde cadrul legal existent, fără a autoriza folosirea forței fizice ca metodă de pedepsire a copiilor.

Pedepsele corporale, reintroduse sistemul de educație danez

Proiectul de lege prevede extinderea circumstanțelor în care cadrele didactice pot recurge la intervenții fizice pentru a restabili ordinea în clasă. Documentele publicate de Ministerul Educației de la Copenhaga arată că profesorii ar putea să imobilizeze temporar un elev, să îl împiedice să se deplaseze sau să îl scoată din sala de curs împotriva voinței sale.

Aceste măsuri ar putea fi aplicate în cazul comportamentelor violente, al hărțuirii colegilor sau al perturbării grave a procesului educațional. În prezent, legislația daneză permite intervențiile fizice în condiții restrictive, în special atunci când există un risc pentru siguranța elevului, a celor din jur sau a bunurilor școlii.

Noua reglementare ar extinde însă posibilitatea de intervenție și la anumite manifestări de indisciplină care nu implică neapărat un pericol fizic imediat. Astfel, profesorii ar putea acționa atunci când comportamentul unui elev împiedică în mod semnificativ desfășurarea lecțiilor și celelalte metode de gestionare a situației nu dau rezultate.

Documentația reformei include cinci categorii principale de situații în care ar putea fi justificată folosirea forței: distrugerea bunurilor, agresiunile fizice asupra altor persoane, punerea în pericol a propriei siguranțe sau a celor din jur, agresiunile psihologice și perturbarea gravă a activităților școlare.

Exemple de comportamente care ar putea justifica îndepărtarea elevilor din clasă

Printre situațiile menționate în documentele reformei se numără comportamente aparent minore, care devin însă persistente și afectează desfășurarea orelor. De exemplu, un profesor ar putea interveni dacă un elev aruncă în mod repetat cu mâncare în timpul unei activități de educație alimentară și continuă să facă acest lucru, în ciuda avertismentelor primite.

Un alt exemplu este cel al unui elev care ascultă muzică la un volum ridicat pe telefonul mobil și refuză să oprească dispozitivul sau să îl predea cadrului didactic. Dacă încercările de a rezolva situația prin dialog și îndrumare verbală eșuează, profesorul ar putea recurge la o intervenție fizică pentru a-l îndepărta din sala de curs.

Autoritățile subliniază că astfel de măsuri nu ar trebui să devină o practică obișnuită. Intervenția trebuie să fie justificată de circumstanțe, proporțională cu gravitatea situației și limitată la ceea ce este strict necesar. De asemenea, constrângerea fizică ar trebui să dureze cât mai puțin.

Prin urmare, proiectul nu presupune revenirea la pedepsele corporale în sensul tradițional al termenului și nu le oferă profesorilor dreptul de a lovi elevii pentru a-i sancționa. Scopul declarat al inițiativei este de a permite personalului școlar să gestioneze mai eficient incidentele grave și să restabilească un mediu adecvat desfășurării activităților didactice.

De ce vrea guvernul danez să schimbe legislația școlară

Executivul de la Copenhaga își motivează propunerea prin necesitatea de a răspunde mai eficient incidentelor violente și comportamentelor agresive din școli. În același timp, autoritățile consideră că profesorii au nevoie de reguli mai clare privind limitele intervenției fizice, pentru a putea acționa fără teama unor consecințe profesionale nejustificate atunci când situațiile scapă de sub control.

Ministrul Educației, Magnus Heunicke, a explicat că profesorii trebuie să știe cu exactitate ce măsuri pot lua atunci când un incident escaladează. Potrivit declarațiilor sale, cadrele didactice nu ar trebui să riște să își piardă locul de muncă pentru că au intervenit într-o situație violentă în care acțiunea lor era necesară.

Totuși, ministrul a evidențiat și importanța prevenirii conflictelor. Școlile trebuie să depună eforturi pentru a evita escaladarea comportamentelor problematice, astfel încât recurgerea la forța fizică să rămână o soluție de ultimă instanță.

Inițiativa beneficiază de sprijinul sindicatului profesorilor, care consideră importantă clarificarea drepturilor și responsabilităților personalului didactic. În schimb, organizațiile pentru drepturile copilului și-au exprimat criticile față de direcția propusă, în contextul riscurilor pe care intervențiile fizice le pot implica pentru elevi.