Discuțiile dintre reprezentanții Guvernului, liderii coaliției și magistrați pe tema pensiilor speciale continuă să stârnească tensiuni. Miercuri seară, 12 noiembrie, la negocierile purtate între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției și reprezentanții magistraților, părțile nu au reușit să ajungă la un acord, iar liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a calificat propunerile magistraților drept „inechitabile”.
Magistrații au solicitat ca pensia lor să fie calculată la 65% din venitul brut, în timp ce coaliția guvernamentală a propus un nivel de aproximativ 70% din venitul net. Conform calculelor verificate de G4Media, 65% din venitul brut echivalează cu aproape 98% din venitul net. Astfel, un judecător sau un procuror pensionar ar ajunge să primească o pensie aproape egală cu salariul pe care îl primea activ, o situație fără precedent pentru alte categorii de pensionari din România.
Judecătorii și procurorii vor aproape salariul integral după pensionare
Csoma Botond a criticat dur această solicitare: „Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut. Asta înseamnă aproape 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce nu este echitabil. Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net. Această doleanță a magistraților ni se pare exagerată. Trebuie să ținem cont de solidaritatea socială, de situația dificilă a României și de alte categorii socio-profesionale.”
Pe fondul lipsei de consens, Csoma Botond a sugerat că Guvernul ar putea recurge la o nouă asumare a răspunderii în Parlament pentru legea pensiilor speciale: „Cred că această coaliție nu are altă soluție decât să elaboreze un nou proiect, să-l trimită Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare și apoi să-și asume răspunderea în Parlament, asigurându-se că nu vor exista probleme procedurale precum la prima asumare”.
Întrebat despre riscul pierderii a peste 200 de milioane de euro dacă reforma nu va fi implementată până la finalul lunii, liderul deputaților UDMR a recunoscut gravitatea situației: „Ar fi o variantă foarte proastă să pierdem aceste sume. Guvernul este hotărât să facă această reformă. Sigur, nu depinde doar de Guvern, mai există și Curtea Constituțională, care de multe ori acționează ca o a treia Cameră a Parlamentului.”
Discuțiile tensionate subliniază dificultatea de a găsi un echilibru între drepturile magistraților și nevoia de echitate față de celelalte categorii de pensionari, în contextul presiunilor bugetare și al criticilor din partea societății. Reforma pensiilor speciale rămâne astfel unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale coaliției de guvernare, cu impact direct asupra finanțelor publice și imaginii politice a liderilor implicați.