Pensionarii români pot munci și după 65 de ani. De când se aplică noua decizie

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, însă legislația permite continuarea activității până la 70 de ani. Guvernul încurajează această opțiune pentru a menține cât mai mulți oameni în câmpul muncii, dar întrebarea rămâne: câți mai sunt apți să lucreze la această vârstă?

Medicul Gindrovel Dumitra, coordonator în cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat că fiecare caz trebuie analizat individual. El a subliniat că starea de sănătate este o caracteristică a fiecărui individ, nu a unei categorii de vârstă.

Există persoane care pot lucra și după 70 de ani, chiar dacă suferă de boli cronice, atâta timp cât acestea nu afectează activitatea profesională. În acest sens, rolul medicului de Medicina Muncii este esențial pentru a certifica dacă un angajat este apt să continue activitatea, în funcție de specificul locului de muncă.

Exemplele sunt clare: pentru activități solicitante fizic, precum munca în minerit, performanțele scad odată cu vârsta și riscul apariției bolilor profesionale este ridicat. În schimb, pentru profesii mai puțin solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi croitoria, activitatea poate fi prelungită peste 70 de ani, atât timp cât capacitatea fizică și psihică este intactă.

„Fiecare situație trebuie analizată în mod particular. Pentru că așa cum bine știm, starea de sănătate reprezintă o caracteristică a individului și nu neapărat a unor categorii populaționale cum ar fi cele pe grupe de vârstă.

Sunt oameni care pot să muncească chiar și după vârsta de 70 de ani, chiar dacă au anumite boli cronice, acest lucru nu împietează desfășarea anumitor profesii. De aceea, în legislația în vigoare există acordul de la Medicina Muncii, pe care trebuie să-l realizeze fiecare angajat și angajator.

Adică fiecare dintre cele două părți au responsabilități, astfel încât medicul de Medicina Muncii să-și exprime un punct de vedere în ceea ce privește capacitatea de muncă referitoare la persoana și la locul de muncă respectiv. (…)

De aceea, nu putem trata acest subiect referindu-ne la o categorie de vârstă populațională, deoarece situațiile sunt analizate individual, raportându-le la capacitatea fizică și psihică ale persoanei care urmează să lucreze, precum și la locul de muncă pentru care este chemat să o facă”, a explicat medicul Gindrovel Dumitra pentru newsweek.ro.

Medicii și profesorii rămân adesea activi după vârsta legală

Cazurile medicilor și profesorilor care continuă să lucreze după pensionare sunt numeroase. Totuși, Dumitra a atras atenția că și aceste profesii pot deveni dificile la vârste înaintate.

Chiar dacă efortul fizic este mai redus, scăderea capacităților cognitive și psihice poate afecta calitatea muncii. În opinia sa, prelungirea activității trebuie evaluată permanent, astfel încât să nu existe riscuri pentru actul profesional.

„Să știți că munca de profesor, respectiv, medic, este o muncă grea. Dacă din punct de vedere fizic pot să facă față, adică pot să vină până la urmă până la locul de muncă și într-un scaun cu rotile.

În cazul în care performanțele psihice și mai ales cele cognitive sunt diminuate, atunci lucrurile sunt discutabile”, a mai precizat medicul.

Medicul a explicat și de ce, în urmă cu 20 de ani, mulți români s-au pensionat mai devreme decât era necesar din punct de vedere medical. Motivul nu a fost starea de sănătate, ci restructurările masive de pe piața muncii. Desființarea unui număr mare de locuri de muncă a dus la folosirea pensionării ca soluție socială pentru a acoperi lipsa de activitate economică.

Ce spunea premierul Ilie Bolojan despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să crească vârsta de pensionare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public. El a explicat că, între 50 și 65 de ani, ponderea populației active trebuie să crească, pentru că generațiile care urmează să iasă la pensie sunt mult mai numeroase decât cele care vin din urmă.

Potrivit acestuia, dacă nu vor fi luate măsuri, sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil în cinci până la zece ani. Premierul a avertizat că amânarea deciziilor sau împovărarea generațiilor viitoare cu datorii nu este o soluție viabilă.