Pentru două milioane de români, poștașul nu va mai aduce pensiile. Ce se va întâmpla în continuare

Un subiect sensibil și de mare impact social a ajuns în centrul discuțiilor publice din România: sistemul tradițional prin care pensionarii primesc pensia fizic prin intermediul poștașului ar putea fi pus sub semnul întrebării în anul 2026.

Declarațiile oficiale făcute în ultimele luni de conducerea Poșta Română și realitățile economice cu care se confruntă această instituție au provocat îngrijorare în rândul seniorilor, în special al celor care depind exclusiv de plata în numerar la domiciliu.

Poșta Română consideră că livrarea pensiilor este „o povară”

În ultimul an, șefii Poștei Române au recunoscut public faptul că distribuirea pensiilor prin ofițerii poștali generează costuri foarte mari și pune o presiune semnificativă pe bugetul companiei, în condițiile în care aceasta se află într-un proces de restructurare și modernizare.

Directorul general, Valentin Ștefan, a afirmat în mod explicit că livrarea pensiilor „nu este un business sustenabil” și că această activitate reprezintă o povară financiară pentru instituție, în contextul în care Poșta Română trebuie să își reconfigureze modelul de afaceri ca să devină profitabilă.

În prezent, Poșta se ocupă lunar de distribuirea a aproximativ 2.300.000 de pensii în numerar, un serviciu care implică logistică complexă și o rețea vastă de peste 10.000 de poștași care merg din casă în casă pentru a livra banii către beneficiari.

Declarațiile conducerii au stârnit reacții îngrijorate, mai ales în rândul pensionarilor mai în vârstă sau al celor din mediul rural, pentru care accesul la servicii bancare poate fi limitat sau dificil.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a explicat la rândul său diferențele majore de cost între plata pensiilor prin Poșta Română și cea prin sistemele bancare.

Potrivit acestuia, statul plătește comisioane mult mai mari pentru distribuirea pensiilor în numerar comparativ cu cele percepute pentru plățile prin card bancar, iar acest lucru a alimentat decizia de a încuraja, fără a o impune, trecerea la plata electronică.

Manole a susținut că peste jumătate dintre pensionari primesc deja pensia pe card sau prin cont bancar, iar restul depind de livrarea prin poștă. El a spus că autoritățile vor demara un program de informare și sprijin pentru pensionari, astfel încât cât mai mulți să poată opta voluntar pentru plata pe card, o soluție considerată „normală” în contextul standardelor din Uniunea Europeană.

„Vom începe un program prin care să promovăm, fără să obligăm pe nimeni, încă o dată. Ar fi util cât mai mulți pensionari să accepte plata pensiei pe card. În Uniunea Europeană, în 2025, sper că nu pare exotic nimănui. E normalitate”, a subliniat el.

Cum funcționează plata pensiilor acum
În România, pensionarii pot alege între a primi banii direct în numerar, livrați de poștaș la domiciliu, sau prin virament în cont bancar sau pe card. În mod obișnuit, pensiile plătite în numerar sunt distribuite între 1 și 15 ale lunii, în funcție de programul logistic al Poștei Române, iar pensiile virate în conturi bancare ajung în general pe 12 sau cel târziu 13 ale lunii.

Pentru luna ianuarie 2026, de exemplu, banii vor fi virați către Poșta Română pe 5 ianuarie, iar distribuirea către pensionari va începe pe 8 ianuarie, în contextul în care zilele de 6 și 7 ianuarie sunt sărbători legale.

Ce ar putea însemna renunțarea la plata fizică

În contextul în carePoșta Română consideră livrarea pensiilor „nerecuperabilă din punct de vedere economic”, ideea renunțării totale sau treptate la serviciul de plată în numerar a început să fie pusă pe masă. Pensionarii care nu au acces facil la serviciile bancare sau care nu se simt confortabil cu utilizarea cardurilor bancare ar putea fi cei mai afectați de o astfel de schimbare.

Unii experți și organizații de protecție socială atrag atenția că, deși modernizarea și eficientizarea sunt necesare, o tranziție prea rapidă fără măsuri de sprijin adecvate pentru seniori ar putea genera excluziune socială și dificultăți reale pentru milioane de oameni care depind de pensia primită acasă.

Asigurări și promisiuni oficiale din partea politicienilor

În replică la îngrijorări, Poșta Română a subliniat în anumite declarații publice că nu intenționează, cel puțin pe termen scurt, să înceteze complet livrarea pensiilor și că rămâne un furnizor de servicii esențial pentru comunitate, capabil să ajungă în toate colțurile țării.

Oficialii afirmă că transformarea companiei va urmări găsirea unui echilibru între sustenabilitate financiară și responsabilitate socială.