Percheziții în Olanda în cazul jafului tezaurului dacic. Anchetatorii confiscă bunuri și conturi bancare

Anchetatorii olandezi au efectuat miercuri percheziții la o locuință și un sediu comercial din Heerhugowaard, localitatea unde au fost arestați suspecții furtului de la Muzeul Drents din Assen. Operațiunea a vizat recuperarea prejudiciului de 5,8 milioane de euro, provocat de dispariția Coifului de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice din aur.

Autoritățile au pus sechestru pe conturi bancare, imobile, vehicule și chiar artificii. Perchezițiile au fost efectuate pentru a găsi dovezi legate de furt. Poliția și Parchetul olandez colaborează strâns cu autoritățile române.

Furtul spectaculos: explozie, jaf și evadare în 2 minute

În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în muzeu și au furat cele mai valoroase exponate din cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului”.

Până acum, patru persoane au fost arestate, însă obiectele de aur rămân dispărute. O a cincea persoană este încă în libertate, iar anchetatorii caută în continuare posibile locații unde s-ar putea afla artefactele.

Potrivit presei olandeze, guvernul este obligat să plătească despăgubiri de până la 9 milioane de euro în cazul furtului sau deteriorării operelor de artă. Numai dacă pagubele depășesc această sumă, Muzeul Drents poate apela la asigurare.

Acest jaf rămâne unul dintre cele mai mari furturi de patrimoniu din istoria recentă a Europei.

Un jaf care marchează un precedent

Cazul furtului tezaurului dacic din Olanda scoate în evidență riscurile asociate expunerii internaționale a patrimoniului național. Deși garanțiile guvernamentale oferă un sprijin important pentru muzee, acest jaf reprezintă un semnal de alarmă cu privire la securitatea operelor de artă.

Dacă artefactele nu vor fi recuperate, guvernul olandez se va confrunta cu cea mai mare plată de daune din ultimele decenii.

Acest jaf nu doar că afectează imaginea Muzeului Drents, ci pune în lumină fragilitatea și pericolul cu care se confruntă patrimoniul cultural atunci când este expus în afara granițelor țării de origine.