În perioada 15-18 mai 2025 s-a desfășurat la Bari, Italia, ediția a XXXIII-a a Olimpiadei Internaționale de Filosofie.
Performanță deosebită a Iașului la Olimpiada Internațională de Filosofie
La această competiție, care a reunit 111 participanți din 54 de țări, România a fost reprezentată de doi elevi, unul dintre ei, Matei David Șerban, fiind de la Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași.
Rezultatul obținut de Matei Șerban David, elev în clasa a XI-a, coordonat de doamna prof. Fuioagă Ana Maria, este unul deosebit. Mențiunea cu care a fost răsplătit la finalul participării la olimpiadă reprezintă o performanță care se înscrie într-o tradiție a calității educației din sfera disciplinelor socio-umane. Trebuie să precizăm că Matei Șerban David este elev în clasa a XI-a A, la profilul matematică – informatică, și a arătat pasiune pentru disciplina Filozofie (care se studiază la școală în clasa a XII-a) pe care a valorificat-o prin muncă asiduă, competențe de interpretare și analiză, dar și prin capacitatea de a transpune concepte complexe într-o limbă de circulație internațională.
Reiterăm cu acest prilej importanța Filosofiei care este esențială pentru educație, deoarece dezvoltă gândirea critică, stimulează curiozitatea intelectuală și ajută elevii să-și formeze propriile valori, contribuind la o înțelegere profundă a lumii.
Proaspăt întors de la Bari, Matei ne-a declarat următoarele: „Olimpiada Internațională de Filosofie nu a fost doar un concurs, a fost o întâlnire. Cu idei, cu oameni, cu diferențe și cu o limbă comună: întrebarea.
Tema din acest an, convivialitate, ne îndeamnă să căutăm locurile în care filosofia apare. Nu doar în sălile de clasă sau biblioteci, ci și în tăcerile dintre oameni, în gesturi mici, în momentele în care ascultăm cu adevărat.
Întâlnirea cu ceilalți participanți a fost, fără îndoială, forma cea mai vie a convivialității. Nu ne știam, veneam din medii și culturi diferite, dar ne-am regăsit în curiozitatea comună. În primele zile, discuțiile au fost prudente, dar rapid s-au transformat în conversații lungi despre libertate, despre identitate, despre cine suntem și ce înseamnă să gândim împreună. Întâlnirea în sine devenea un act filosofic: nu pentru că rosteam idei mari, ci pentru că aveam răbdarea de a asculta fără a grăbi concluziile.
Într-una dintre conferințe s-a vorbit despre Banchetul lui Platon, o formă ideală de convivialitate. Nu e vorba doar de a fi de acord, ci de a accepta că adevărul se construiește împreună, uneori prin contraargumentare, dar întotdeauna prin prezență, ne-a explicat profesorul ce a susținut prelegerea.
Multiculturalitate, la Olimpiada Internațională de Filosofie, nu este doar un concept abstract, ci o formă de viață. Într-un fel, tocmai prin această diversitate, filosofia devenea mai largă. Am învățat că întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, că frumusețea nu stă în uniformizare, am învățat să locuiesc pentru o clipă în gândul celuilalt, fără să uit cine sunt. Multiculturalitate a devenit, astfel, o formă de convivialitate, iar așa cum am trăit-o acolo, nu este doar o realitate a lumii în care trăim, ci o șansă. O șansă de a ne lărgi orizonturile, de a deveni mai atenți, mai umani.
În urma acestei olimpiade, am înțeles că a conviețui cu ceilalți, mai ales când există diferențe culturale, nu înseamnă să ne uniformizăm. Înseamnă să acceptăm fragilitatea dialogului și totuși să îl purtăm, cu răbdare. Și dacă filosofia mai are un rost în lumea contemporană, cred că este tocmai acesta: să ne învețe cum să fim împreună fără a renunța la propria persoană.”