Deși costurile din restaurante sunt mai mari față de anii trecuți, obiceiul românilor de a lua masa în oraș nu a dispărut. Odată cu apropierea sezonului de vacanțe, tot mai mulți aleg să mănânce în localurile din stațiunile montane sau de pe litoral. În acest context, organizația InfoCons avertizează cu privire la riscurile asociate consumului unora dintre cele mai cerute preparate, cum ar fi pastele carbonara, care pot ascunde probleme atunci când nu sunt preparate sau depozitate corespunzător.
Pericolul din farfurie atunci când comanzi paste carbonara la restaurant
Organizația InfoCons a derulat o cercetare extinsă referitoare la ingredientele și conținutul nutrițional al porțiilor de paste carbonara oferite în diverse locații de tip restaurant. Studiul s-a bazat pe informațiile disponibile în meniurile fizice din restaurantele analizate, precum și pe datele afișate pe platformele de comandă online ale acestora.
Porțiile de paste carbonara disponibile în restaurantele incluse în eșantion au avut o greutate care a oscilat între 100 de grame și 555 de grame. Din punct de vedere al valorii energetice, 100 de grame de produs pot furniza între 184,98 kcal și 451,85 kcal, media fiind de aproximativ 270,76 kcal.
Nivelul de sare conținut în 100 de grame de paste carbonara variază între 0,34 grame și 3,64 grame. În ceea ce privește zahărul, cantitatea poate fi cuprinsă între 0,46 grame și 4,12 grame pentru aceeași cantitate de produs. Astfel, o porție mare, de 555 de grame, poate ajunge la un aport de sare de până la 20,20 grame și de zahăr de până la 22,87 grame – valori care se apropie periculos de mult de limitele zilnice maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății: 5 grame de sare și 25 grame de zahăr pentru un adult.
Aditivi alimentari în paste carbonara
În ceea ce privește prezența aditivilor alimentari, cercetarea a identificat între 2 și 19 astfel de substanțe în fiecare produs, cu o medie de 9 aditivi per preparat. Printre cele mai întâlnite se numără: dextroza, polifosfații (E452), caragenanul (E407), nitratul de sodiu (E251), ascorbatul de sodiu (E301), amidonul modificat (E1422), guma guar (E412), guma de carruba (E410), clorura de calciu (E509), dioxidul de sulf (E220), iodura de potasiu, ferocianura de potasiu (E536), lecitina (E322), lizozimul (E1105), lactatul de sodiu (E325), eritrobatul de sodiu (E316), trifosfații (E451), sorbitolii (E420), lauroil arginatul de etil (E243), acidul ascorbic (E300), konjacul (E425), clorura de potasiu (E508), citrații de sodiu (E331), nitritul de sodiu (E250), maltodextrina, fosfatul de diamidon hidroxipropilic (E1442), extractul de drojdie (E626), acidul citric (E330), enzimele, acidul lactic (E270), natamicina (E235), difosfații (E450), monoglutamatul de sodiu (E621), esterii zaharozei cu acizi grași (E473), digliceridele (E471), lactatul feros (E585), guma xantan (E415), fosfații de sodiu (E339) și alga marină (E470a).
În total, analiza a fost realizată pe un număr de 61 de produse diferite, disponibile în restaurante din diverse regiuni ale țării. Așadar, pericolul din farfurie atunci când comanzi paste carbonara la restaurant este cel al numeroșilor aditivi alimentari și a unor cantități de sare care nu sunt normale.