„Perle” de necrezut la simulare. Ce au scris elevii la limba română i-a lăsat mască pe profesori

Simularea la proba de limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026 a scos din nou la iveală probleme serioase în rândul elevilor, dar și o serie de răspunsuri care i-au surprins până și pe profesorii corectori. Subiectele s-au dovedit dificile pentru mulți dintre candidați, iar lucrările au fost pline de greșeli de exprimare, confuzii și formulări neașteptate.

Corectarea s-a realizat, ca și în ultimii ani, prin sistemul digitalizat introdus la nivel național. Lucrările au fost scanate în centrele de examen și distribuite aleatoriu profesorilor din alte județe, printr-o platformă securizată a Ministerului Educației.

Fiecare lucrare a fost evaluată independent de doi profesori, iar în caz de diferențe mari de notare, aceasta a fost trimisă către alți evaluatori pentru o a treia corectare.

Răspunsurile care au devenit virale printre profesori

Chiar și în aceste condiții, conținutul lucrărilor a atras atenția. Profesorii au descoperit numeroase „perle”, unele stârnind amuzament, altele îngrijorare. Printre exemplele întâlnite se numără descrieri bizare ale personajelor sau formulări complet greșite, semn că elevii au dificultăți atât în înțelegerea textului, cât și în exprimarea corectă:

• „Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”.
• „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.
• „Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.
• „Nu ne-a predat ce e un text blagian”

Problemele nu sunt noi. Statisticile din anii anteriori arată că zeci de mii de elevi nu reușesc să obțină nota de trecere la limba română. Mulți dintre ei întâmpină dificultăți la redactarea unei compuneri simple sau la reguli de bază de gramatică. De exemplu, o mare parte dintre elevi nu stăpânesc diferențele dintre forme gramaticale uzuale și nu reușesc să își susțină coerent o opinie în scris.

Simularea din acest an confirmă, încă o dată, o problemă de fond în sistemul educațional: lipsa competențelor de bază în exprimare și înțelegere a textului. Pentru profesori, aceste lucrări nu sunt doar sursă de anecdote, ci și un semnal de alarmă privind nivelul real de pregătire al elevilor înaintea examenului final.